Romania are o lege a sigurantei nationale din 1991, cand tara noastra era membra a Tratatului de la Varsovia ! De foarte mult timp se impune adaptarea legislatiei la noile provocari de securitate.
Iata precizarile importante ale presedintelui Klaus Iohannis despre modificarea legislatiei securitatii nationale dupa consultarea cu partidele politice. Modificarile se axeaza pe combaterea terorismului.
========================
“Am terminat runda de consultări cu grupurile parlamentare și acum, la final, vreau să fac câteva declarații legate de oportunitatea acestor discuții și, sigur, de conținutul lor.
Am putut să constatăm cu diferite ocazii că foarte multe legi din domeniul securității naționale sunt învechite, sau inadecvate, sau greu de aplicat la situația în care suntem astăzi. Și, dacă vorbim de legislația în domeniul securității naționale, nu mă refer doar la legi care se referă la combaterea terorismului, bunăoară, sau la serviciile secrete, ci inclusiv la legile care se referă la organizarea armatei, la punerea în practică a Strategiei Naționale de Apărare a Țării. Toate aceste legi trebuie actualizate. Alte legi trebuie create, fiindcă sunt domenii care nu sunt deloc reglementate.
Pentru toate aceste motive, am decis să am o rundă de consultări politice. Am început aceste consultări luni, când am avut o discuție foarte bună cu Prim-ministrul. Am continuat ieri, când am avut consultări cu trei grupuri parlamentare, și am terminat astăzi, când am avut consultări cu încă trei grupuri parlamentare.
Le-am prezentat tuturor situația și am reușit să ajungem la câteva concluzii comune, pe care vi le voi explica imediat. În toate discuțiile, am subliniat că este nevoie ca aceste legi să fie actualizate. Am subliniat că este nevoie de consultare atât în zona politică, cât și cu zona societății civile, că este nevoie de o abordare care duce în final la aprobări cu largi majorități. Am subliniat că este nevoie de o abordare care are o puternică componentă de continuitate. Este nevoie de profesionalizare în acest domeniu. Toate acestea pentru că legile securității naționale nu privesc un partid sau un grup de partide, ci ne privesc pe toți – și politicieni, și cetățeni. Legislația în domeniul securității naționale poate să fie stabilă și bună doar dacă ea este însușită de cea mai mare parte a politicienilor în procesul de aprobare și dacă este larg aprobată de societatea civilă.
Este, în acest domeniu, foarte important să înțelegem că, pe de-o parte, avem drepturile şi libertăţile civile care trebuie garantate. Pe de altă parte, avem nevoia de securitate, şi vorbesc aici în special de securitatea cetăţeanului, fiindcă securitatea statului nu este pusă în dificultate. Şi atunci, întregul complex de legi trebuie elaborat în aşa fel încât să fie garantate drepturile şi libertăţile, dar, pe de altă parte, să fie cetăţeanul liniştit că statul face tot ce poate pentru a-i garanta securitatea.
Din păcate, am văzut cu toţii că au avut loc diferite incidente grave, atentate teroriste, şi aceasta este zona pe care nu şi-o doreşte nimeni, aici aşteaptă cetăţeanul de la stat, de la instituțiile statului, de la serviciile secrete, să facă tot ce se poate face pentru a preveni apariţia unor astfel de incidente. Pentru a putea face aceste lucruri este nevoie, cu siguranţă, de o legislaţie actuală, clară, stabilă, care creează inclusiv o predictibilitate în acest domeniu.
Din discuţiile cu Prim-ministrul şi cu partidele politice, s-au desprins câteva chestiuni pe care unele le-am propus eu, altele au apărut în cursul discuţiilor. Ne aflăm în situaţia în care putem să vorbim de două pachete legislative.
Un prim pachet, care este format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătățirea legii de combaterea terorismului. A doua lege care există şi este în proceduri guvernamentale este legea care clarifica situaţia cartelelor prepaid, şi a treia este legea care se referă la securitate informatică, aşa numita lege cybersecurity.
Prim-ministrul m-a asigurat că aceste trei legi vor parcurge întreaga procedură guvernamentală şi de consultare publică în aşa fel încât la sfârşitul lunii mai ele vor putea fi trimise în Parlament ca şi iniţiative legislative. Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil să se încerce finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Guvernul trimite legile la sfârşitul lui mai şi în cursul lunii iunie, dacă toată lumea colaborează, ele pot fi trecute prin ambele camere ale Parlamentului. Aceste lucruri au fost acceptate de toată lumea.
Al doilea pachet este mult mai mare. Legislaţia în domeniul securităţii naţionale este destul de amplă şi stufoasă. Al doilea pachet conţine legi care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu sunt încă în faze atât de avansate. Unele dintre ele au o gândire la bază, pentru altele există primul draft de actualizare, pentru altele încă nu există nimic, dar este nevoie de actualizarea lor.
Pentru acest al doilea pachet am propus grupurilor parlamentare o altă abordare. Le-am propus înfiinţarea unei comisii speciale la Parlament, care, împreună cu specialiştii din Guvern şi din instituţiile vizate, să elaboreze aceste proiecte de legi, aceste proiecte să fie pregătite în aşa fel încât, în cursul anului 2017, majoritatea acestor legi să poată fi actualizate.
Acest demers are câteva avantaje certe care au fost înţelese și acceptate de toată lumea. În această comisie specială, de bună seamă, partidele vor trimite oameni care se pricep să discute domeniul securității naţionale. Aceşti oameni sunt, cu siguranţă, vor fi dintre aceia care cu mare probabilitate se vor găsi pe listele viitorului Parlament. În acest fel avem o mare şansă de a rezolva două lucruri: profesionalizarea parlamentarilor care se ocupă de legile securității naţionale şi crearea unei continuități de la acest Parlament la următorul Parlament, fiindcă, o mare parte, probabil, din parlamentarii care vor începe în această toamnă să lucreze pe pachetul de legi se va regăsi şi în Parlamentul care se va constitui după alegeri.
Nu putem să elaborăm legi bune în domeniul securităţii naţionale pentru o perioadă scurtă. Securitatea naţională este un domeniu sensibil, unde trebuie planificat cu grijă, cei care se ocupă trebuie să fie foarte buni cunoscători şi legislaţia trebuie să acopere o perioadă lungă. În acest fel vom avea șansa unei legislații îmbunătăţite asumate de o mare parte din clasa politică, conștientizate şi acceptate de societatea civilă.
Ceea ce am discutat nu s-a referit, nota bene, la conținutul acestor legi, nu am discutat detalii din legi, acest lucru îl fac specialiștii care lucrează pe acele legi. Ceea ce am discutat noi și a fost important, sunt foarte mulțumit că am ajuns aici, este calendarul și modul de abordare a întregii legislații.
Avem, pe de-o parte, primul pachet, care va fi elaborat destul de repede și, încă din acest an, vom avea legile finalizate, dând astfel instituțiilor un cadru în care au posibilitatea să acționeze foarte ferm și prompt, iar al doilea pachet, care va fi lucrat începând din acest an, cu continuare în anul viitor, care va permite modernizarea întregii legislații.
Cu această ocazie, am atins o chestiune foarte importantă numită controlul parlamentar. Am pornit discuția, desigur, de la comisiile care controlează serviciile secrete și am reușit să ajungem la o discuție foarte serioasă pe controlul parlamentar la modul general. Cu toții ne dorim un Parlament puternic.
Un Parlament puternic este acela care elaborează legi clare, care pot fi aplicate cu mare succes și foarte bine și, în același timp, un Parlament puternic este unul care exercită efectiv și eficient controlul parlamentar nu numai pentru servicii secrete, ci și pentru celelalte instituții care se află sub control parlamentar.
Acesta este un lucru pe care mi-l doresc foarte mult: un Parlament puternic, care legiferează bine, produce legi de calitate și exercită un control parlamentar puternic. Am speranța, și discuțiile din ultimele zile mi-au dat motive de speranță, că viitorul Parlament va face exact acest lucru.”
