Judecatorul Mircea Aron (foto) din CSM a tras miercuri un adevarat perdaf sefei DNA Laura Codruta Kovesi si procurorilor din parchetul anticoruptie pentru faptul ca au indraznit sa critice o solutie a unui judecator suprem. Judecatorul Mircea Aron a afirmat ca procurorii DNA ar trebui sa citeasca timp de o saptamana, in fiecare zi, art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care prevede ca “Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor”. De asemenea, Aron considera ca cei din DNA ar trebui sa bata 100 de matanii, tot zilnic, pentru modul in care au actionat in cazul judecatoarei Rodica Cosma de la ICCJ, care a fost reclamata la Inspectia Judiciara dupa ce a refuzat sa il aresteze pe Radu Mazare, in conditiile in final hotararea a fost confirmata de alte doua judecatoare ICCJ.
DNA-ul condus de Kovesi a incalcat independenta Justitiei
Aron a dat aceste sfaturi in sedinta Plenului CSM de miercuri, 17 decembrie 2014, cand s-a decis ca DNA a adus atingere independentei sistemului judiciar. Hotararea a fost luata in cazul privind sesizarea trimisa de sefa DNA Laura Codrutei Kovesi la Inspectia Judiciara pentru cercetarea si eventual sanctionarea judecatoarei Rodica Cosma de la Inalta Curte, care a refuzat sa il aresteze pe Radu Mazare.
In primavara acestui an, DNA a cerut cercetarea si sanctionarea judecatoarei Cosma, pentru “lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii” si “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Sesizarea a fost clasata de Inspectia Judiciara, dar in septembrie 2014, Sectia pentru judecatori a CSM a sesizat Inspectia Judiciare pentru efectuarea de verificari prin care sa se stabileasca daca DNA a adus sau nu atingere independentei justitiei si judecatoarei supreme Rodica Cosma.
Prezentam comunicatul CSM privind atingerea adusa independentei sistemului judiciar de catre DNA:
“In sedinta din data de 17 decembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis ca intemeiata cererea de aparare a independentei sistemului judiciar, in raport de sesizarea Directiei Nationale Anticoruptie.
La data de 10 septembrie 2014, prin Hotarârea nr.832, Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului a solicitat Inspectiei Judiciare efectuarea de verificari privind posibila atingere adusa independentei justitiei si a unui judecator din cadrul ICCJ, de catre DNA.
Verificarile efectuate au evidentiat urmatoarele:
La data de 25.04.2014, DNA a sesizat Inspectia Judiciara in legatura cu posibila savarsire a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. s) si t) din Legea nr. 303/2004, de catre doamna Cosma Rodica, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva a inculpatilor Radu Mazare, primarului Constantei, si Abraham Morgenstern. Prin incheierea din camera de consiliu din data de 09.04.2014, pronuntata de instanta suprema, a fost respinsa propunerea de arestare preventiva cu privire la cei doi inculpati, fiind dispusa luarea masurii controlului judiciar fata de acestia.
Demersul DNA a fost facut public in presa si a generat formularea unor comentarii cu privire la solutia adoptata in cauza.
Sub aspectul savarsirii abaterilor disciplinare de catre doamna judecator, Inspectia Judiciara a dispus clasarea cauzei, constatand ca nu exista indicii de savarsire a abaterilor disciplinare mentionate.
Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au retinut ca demersul Directiei Nationale Anticoruptie, initiat anterior ramanerii definitive a solutiei pronuntate in cauza, aduce atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau, cu atat mai mult cu cat solutia dispusa a fost mentinuta in calea de atac. S-a mai retinut ca impotriva solutiilor pronuntate de judecatori pot fi exercitate caile de atac prevazute de lege.
Potrivit dispozitiilor art. 1 si 30 din Legea nr.317/2004, in calitatea sa de garant al independentei justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii apara corpul magistratilor impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
Prin urmare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca sesizarea Directiei Nationale Anticoruptie, in modalitatea in care a fost efectuata, este de natura sa aduca atingere independentei sistemului judiciar in ansamblul sau“.
Mircea Aron: “Articolul 129, dom’le, un procuror trebuie sa il cunoasca la fel ca si un judecator! Ce dispune Legea fundamentala? Or, critica unor hotarari judecatoresti nu se poate face decat in caile de atac, asa cum o spune articolul 129 din Constitutie”
Extrem de interesante au fost insa dezbaterile din timpul sedintei, in legatura cu modul in care a actionat DNA in acest caz. Mircea Aron a condamnat atitudinea sefilor DNA care au reclamat-o pe Rodica Cosma la Inspectia Judiciara, o opinie similara avand si judecatorul Norel Popescu, dar si, surprinzator, seful CSM Adrian Bordea.
Prezentam dezbaterile din plenul CSM pe marginea raportului Inspectiei Judiciare nr. 5085/IJ/3989/DIJ/5185/2014 avand ca obiect apararea independentei justitiei si a unui judecator:
Adrian Bordea: “Nu poti sa nu ai in vedere faptul ca se poate crea o presiune asupra judecatorului prin aceea ca te declari nemultumit de o solutie si se constata de fapt ca solutia pentru care tu te declari atat de nemultumit ramane definitiva in forma in care nemultumirea si-a manifestat efectele intr-un astfel de act, care, din nefericire, a ajuns mult prea devreme la presa“.
Norel Popescu: “Cred ca DNA putea sa formuleze aceste plangeri privind nemultumirirle legate de aceasta solutie dupa ce ramanea definitiva solutia. Pentru ca daca o faci pe parcursul judecarii unei cauze in calea de atac, unii colegi o pot interpreta si in alta cheie, si anume, faptul ca se doreste poate o alta solutie si… cum sa spun, ma rog, sa nu se interpreteze ca s-a incercat influentarea, eu stiu, completului de contestatie. Mi se pare ca era mai bine sa fie lasata dupa ce se solutiona chestiunea de fata“.
Mircea Aron: “Eu cred ca in demersuri de genul asta trebuie sa existe un angajament mai mare de responsabilitate. Fara discutie ca ceea ce a facut DNA-ul in ultimul an este un lucru fara precedent, a facut un lucru extraordinar in sensul ca a facut sa creasca increderea in Justitie si sa ajunga la cote pe care pana acum Justitia nu le-a avut dupa ’89 incoace. Deci, nu trebuie sa maculezi prin ceea ce faci la un moment dat fara sa te gandesti bine si fara maturitate, sa faci in asa fel incat la un moment dat sa basculeze totul impotriva ta. Or, din punct de vedere al dreptului, cand faci un astfel de demers, cand ceri sa fie sanctionat un magistrat de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru abatere la litera d) atunci cand ai un demers juridic care nu a fost transat definitiv, respectiv, recursul nu fusese judecat, si tu ceri sa fie sanctionat judecatorul de la Inalta Curte de Casatie, mie mi se pare un semn de… hai sa il numesc de imaturitate, de o lipsa de gandire profunda si, pana la urma, cand ceri sa fie sanctionat cineva, e un demers important. Prin urmare, aici trebuie sa existe responsabilitate. Or, daca pana la urma se ajunge la… iata, chiar Inalta Curte de Casatie in recurs valideaza solutia judecatorului… dar chiar daca nu ar fi validat-o, articolul 129, dom’le, un procuror trebuie sa il cunoasca la fel ca si un judecator! Ce dispune Legea fundamentala? Or, critica unor hotarari judecatoresti nu se poate face decat in caile de atac, asa cum o spune articolul 129 din Constitutie (n.r. – Constitutia Romaniei art. 129 – ‘Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii’.). Sa te apuci sa lansezi un astfel de atac, pentru ca mie mi s-a parut ca este atac, mie mi se pare ca este pernicios, chiar pentru o institutie care a lucrat atat de frumos si atat de performant anul asta. Deci trebuie foarte multa atentie, lucrurile astea nu pot sa fie trecute cu vederea. Daca ar exista o sanctiune, sa zicem, ca in sistemul bisericesc, as spune, dom’le, sa bata o suta de matanii si sa citeasca articolul 1 o saptamana in fiecare dimineata cand se trezeste, ca in articolul 1 din Legea 303/2004 scrie care e diferenta intre judecator si procuror, care e diferenta de functie (n.r. – Legea nr. 303/2004 art. 1 – ‘Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor’.). Si atunci poate ca ar intelege foarte bine si ar fi suficient. Acum, pentru ca nu pot sa fac o astfel de confuzie de planuri, trebuie sa ma gandesc cum o sa votez si cu siguranta ca pe raport eu voi considera ca este adusa atingere independentei judecatorului si voi vota cu ‘DA’. Va multumesc!“
Sesizarea Codrutei Kovesi impotriva judecatoarei Rodica Cosma de la ICCJ a fost clasata de Inspectia Judiciara: “Nu s-au gasit indiciile niciunei abateri disciplinare si nu a existat niciun motiv pentru inceperea cercetarii disciplinare”
In urma cu aproximativ trei luni, in 10 septembrie 2014, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat cu unanimitate de voturi, sesizarea Inspectiei Judiciare in vederea efectuarii de verificari prin care sa se stabileasca daca Directia Nationala Anticoruptie a adus sau nu atingere independentei justitiei si judecatoarei supreme Rodica Cosma. Concret, CSM le-a cerut inspectorilor sa verifice daca nu cumva s-a creat o aparenta a lipsei de impartialitate prin maniera in care o anumita parte a presei si-a insusit punctul de vedere al DNA comentand cu partinire solutia ICCJ de respingere a cererii de arestare preventiva a lui Radu Mazare si a lui Abraham Morgenstern, fara a preciza ca aceasta solutie a fost confirmata de judecatoarele supreme Silvia Cerbu si Simona Encean: “Sectia apreciaza ca modalitatea de prezentare in spatiul public a solutiei adoptate in cauza de un judecator al ICCJ, fara a se mentiona faptul ca in recurs aceasta solutie a fost mentinuta, poate crea, la nivelul aparentei, o impresie de impartialitate” (n.r. – opinam ca dintr-o eroare Sectia a folosit “impresie de impartialitate” in loc de “impresie a lipsei de impartialitate”).
Prezentam pasaje din Hotararea nr. 832/10.09.2014 a Sectiei pentru judecatori a CSM, de sesizare a Inspectiei Judiciare:
“DNA a sesizat Inspectia Judiciara in legatura cu posibila savarsire de catre judecatoarea Rodica Cosma din cadrul ICCJ a abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. s) si t) din Legea nr. 303/2004, cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva a primarului Constantei, Radu Mazare, si a lui Abraham Morgenstern.
Demersul DNA a fost facut public in presa, ocazie cu care au fost formulate multiple comentarii cu privire la solutia adoptata in cauza.
Sectia apreciaza ca modalitatea de prezentare in spatiul public a solutiei adoptate in cauza de un judecator al ICCJ, fara a se mentiona faptul ca in recurs aceasta solutie a fost mentinuta, poate crea, la nivelul aparentei, o impresie de impartialitate.
(…)
Sectia pentru judecatori apreciaza ca este necesara efectuarea unor verificari in ceea ce priveste posibila atingere adusa independentei justitiei si a unui judecator de catre Directia Nationala Anticoruptie“.
Anterior, Inspectia Judiciara clasase sesizarea formulata de Laura Codruta Kovesi impotriva judecatoarei ICCJ Rodica Cosma, actiune prin care sefa DNA solicita practic cercetarea si sanctionarea acesteia pe motiv ca a refuzat sa il aresteze pe Radu Mazare, acuzand-o pe judecatoare ca si-ar fi exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta si ca ar fi utilizat termeni inadecvati in cuprinsul hotararii judecatoresti prin care a dispus cercetarea primarului in stare de libertate.
Reprezentantii Inspectiei Judiciare au precizat atunci pentru Lumeajustitiei.ro ca sesizarea inaintata in data de 28 aprilie 2014 de procurorul-sef al DNA, Laura Kovesi, a fost clasata, in data de 13 iunie 2014, in temeiul art. 45 din Legea 317/2004, stabilind ca “nu s-au gasit indiciile niciunei abateri disciplinare savarsite de judecatoarea Rodica Cosma de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si nu a existat niciun motiv pentru inceperea cercetarii disciplinare in ce o priveste pe aceasta, in consecinta, s-a dispus clasarea in verificari prealabile“. Inspectorii judiciari au retinut in raportul intocmit in urma verificarilor prealabile ca judecatoarea Rodica Cosma nu si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta si nici nu a incalcat normele de procedura, asa cum a pretins Laura Codruta Kovesi atunci cand a acuzat-o pe judecatoarea suprema ca a aplicat intr-un mod “profund straniu de spiritul ce se degaja din scopul, conditiile generale de aplicare a masurilor preventive in general dar si din conditiile, cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive reglementate prin dispozitiile art.202, art.223 CPP” si ca “a nesocotit in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept procesual penal“.
Actiunea Laurei Codruta Kovesi a fost apreciata ca fiind nejustificata cu atat mai mult cu cat hotararea judecatoarei Rodica Cosma, pe care sefa DNA a atacat-o la Inspectia Judiciara, a fost mentinuta de instanta de control judiciar – judecatoarele supreme Silvia Cerbu si Simona Encean.
DNA: “Apreciem ca, in raport cu normele interne si europene, doamna judecator Cosma Rodica a nesocotit in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept procesual penal”
In aprilie 2014, DNA a reclamat-o pe judecatoarea Rodica Cosma de la ICCJ, solicitand cercetarea si eventual sanctionarea acesteia, dupa ce a refuzat sa il aresteze pe primarul din Constanta, Radu Mazare. Practic, DNA a cerut sanctionarea disciplinara av judecatoarei Rodica Cosma pentru “lipsa totala a motivarii hotararilor judecatoresti sau a actelor judiciare ale procurorului, in conditiile legii” si “exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta”. Concret, procurorii o acuza pe Rodica Cosma ca a sustinut ca lispeste o proba si ca nu se desprinde existenta unui dialog intre Mazare si omul de afaceri, din care sa reiasa ca primarul a primit mita. DNA pretinde ca modul de aplicare a dispozitiilor referitoare la masurile preventive este “profund strain” de “spriritul ce se degaja din scopul, conditiile generale de aplicare a masurilor preventive in general dar si din conditiile, cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive reglementate prin dispozitiile art.202, art.223 CPP si denota incalcarea normelor de procedura”. Nu in ultimul rand, in opinia DNA, Cosma a ”nesocotit in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept procesual penal”.
Interesant este insa ca, asa cum mentionam mai sus, hotararea Rodicai Cosma a fost confirmata de alte doua judecatoare de la Inalta Curte, Silvia Cerbu si Simona Encean.
Iata ce a sustinut DNA in solicitarea adresata Inspectiei Judiciare:
“In conformitate cu prevederile art.97 alin.(1) din Legea nr.303/2004 si art.45 din Legea nr.317/2004, republicate, cu modificarile si completarile ulterioare, va solicitam sa efectuati verificari sub aspectul respectarii normelor de procedura penala de catre doamna Rodica Cosma, judecator de drepturi si libertati in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, fapta ce ar putea constitui abatere disciplinara, prevazuta de art.99 lit.r) si t) din Legea nr.303/2004, pentru urmatoarele considerente:
Prin incheierea de sedinta nr.337 din data de 9 aprilie 2014, pronuntata in dosarul nr.1513/1/2014, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala a dispus, printre altele, respingerea propunerii de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie cu privire la inculpatii Mazare Radu Stefan si Morgenstern Avraham si luarea masurii controlului judiciar fata de acestia.
S-a retinut de catre doamna judecator de drepturi si libertati faptul ca, din examinarea actelor cauzei, procurorul nu a administrat, pana in acest moment procesual, probe care sa creeze suspiciunea rezonabila privind primirea (modalitate de savarsire a infractiunii de luare de mita retinuta in cauza) de catre inculpatul Mazare Radu Stefan a vreunei sume de bani, respectiv darea unei astfel de sume de catre inculpatul Morgenstern Avraham, pentru ca, in schimbul acesteia, inculpatul Mazare Radu Stefan sa-i faciliteze castigarea licitatiei si incheierea contractului de achizitie nr. 10.240 din 22.12.2011 intre Regia Autonoma „Exploatarea domeniului public si privat” Constanta si S.C. Shapir Structures S.R.L, al carei reprezentant era inculpatul Morgenstern Avraham….
Sub acest aspect, este important de subliniat faptul ca judecatorul de drepturi si libertati in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, nu a motivat de ce a inlaturat probele pe care le-a invocat procurorul si pe care si-a intemeiat propunerea de arestare preventiva.
Judecatorul de drepturi si libertati a sustinut, practic a reprosat procurorului ca lipseste o anume proba, iar sub acest aspect, in motivare a retinut ca nu se desprinde vreun dialog dintre inculpatul Mazare Radu si inculpatul Morgerstern Avraham din care sa rezulte ca banii au fost primiti de inculpatul Mazare Radu de la inculpatul Morgerstern Avraham – fila nr.34 motivare judecator fraza 4.
Practic, judecatorul de drepturi si libertati a apreciat ca, daca ar fi existat o astfel de proba, aceasta ar fi fost in masura sa dea greutate faptelor retinute in sarcina inculpatilor si sa consacre/consfinteasca realitatea de necontestat ca banii, obiectul mitei sunt in contul inculpatului Mazare Radu.
Se observa asadar ca judecatorul de drepturi si libertati Rodica Cosma este exponenta sustinerii ca luarea masurii arestarii preventive este posibila numai daca printre probele administrate de procuror, supuse evaluarii judecatorului se regaseste o anumita proba indicata de acesta! Deci, per a contrario in absenta probei pe care o indica judecatorul de drepturi si libertati nu se poate in mod rezonabil sustine acuzatia.
O asemenea interpretare este gresita iar un asemenea mod de aplicare a dispozitiilor legale referitoare la masurile preventive sunt profund straine spiritului ce se degaja din scopul, conditiile generale de aplicare a masurilor preventive in general dar si din conditiile, cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive reglementate prin dispozitiile art.202, art.223 CPP si denota incalcarea normelor de procedura.
Mai mult acrediteaza ideea ca ori de cate ori nu exista o proba la care se “gandeste” judecatorul de drepturi si libertati, nu poate fi justificata masura arestarii preventive, iar cand exista o proba evidenta, directa sau la limita evidentei, exista obligatia dispunerii masurii preventive. Nimic mai absurd, cu atat mai mult cu cat in faza de urmarire penala este chiar imposibila diferentierea intre probe si ce indicii temeinice, pe de o parte, iar pe de alta parte o asemenea interpretare a judecatorului induce obligatia evaluarii cantitative, ceea ce de asemenea contravine dispozitiilor legale.
Incalcarea normelor de procedura de catre doamna judecator Cosma Rodica nu s-a oprit aici ci, a continuat, deoarece, contrar asertiunilor anterioare a aratat, ca “dat fiind, insa, faptul ca impotriva celor doi inculpati se deruleaza o procedura judiciara, pentru buna desfasurare a acesteia, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca se impune luarea masurii preventive a controlului judiciar”.
Asadar, in aceste circumstante descrise, judecatorul de drepturi si libertati a acreditat interpretarea, contrara dispozitiilor legale, conform careia, in lipsa dialogului dintre inculpatul Mazare Radu si inculpatul Morgerstern Avraham din care sa rezulte ca banii au fost primiti de inculpatul Mazare Radu de la inculpatul Morgerstern Avraham, restul probelor pe care procurorul si-a intemeiat propunerea de arestare daca nu confirma aceasta ipoteza nu confirma presupunerea rezonabila in raport cu acuzatia.
Apreciem ca, in raport cu normele interne si europene, doamna judecator Cosma Rodica a nesocotit in mod grav, neindoielnic si nescuzabil normele de drept procesual penal. Concluzia instantei de judecata nu are nicio legatura cu procesul de evaluare a probelor si de analiza a scopului, conditiilor generale de aplicare a masurilor preventive, a cazurilor de aplicare a masurii arestarii preventive reglementate prin dispozitiile art.202, art.223 CPP.
Concluzia judecatorului de dreptului si libertati Cosma Rodica reflecta doar stradania de a evoca fara analiza sustinerile partilor, contrar responsabilitatii functiei de judecator care impune major interpretarea judiciara prin aplicarea legii, nu creativitate si originalitate.
Fata de cele de mai sus, urmeaza sa stabiliti daca exista indiciile savarsirii vreunei abateri disciplinare de catre doamna Rodica Cosma, judecator de drepturi si libertati in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia penala, fapta ce ar putea constitui abatere disciplinara, prevazuta de art.99 lit.r) si t) din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.
UPDATE – Dupa aflarea deciziei CSM, care a concluzionat ca DNA a afectat independenta Justitiei, parchetul condus de Kovesi a fost postat urmatoarea replica:
„La data de 17 decembrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca o sesizare a Directiei NationaleAnticoruptie referitoare la posibila savarsire a unor abateri disciplinare de catre un judecator al Inaltei Curti de Casatie siJustitie – Sectia penala, cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva a doi inculpati, este de natura sa aducaatingere independentei sistemului judiciar in ansamblulsau. Raportat la aceasta imprejurare, Biroul de Informare si RelatiiPublice este abilitat sa faca urmatoarele precizari: SesizareaInspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, de catreDirectia Nationala Anticoruptie, a fost intemeiata exclusiv pe art. 97, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, potrivit caruia ‘orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducatoriiinstantelor si parchetelor, in legatura cu activitatea sau conduitanecorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcareaobligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsireade catre acestia a unor abateri disciplinare‘.
Respectiva sesizare a fost facuta la data de 25.04.2014, adica dupa solutionarea definitiva a cererii legate de masura preventiva formulata in cauza. Prin urmare, demersul DNA a fost efectuat cu respectarea cadrului legal, in exercitarea dreptul anterior mentionat. Mai mult, respectivul demers nu a fost facut public prin comunicat de presa”.
