Mănăstirea Petru Vodă are vedere la pădurile de brad din inima Moldovei românești. Un sunet de toacă surd anunță Liturghia din Vinerea Mare. Câțiva credincioși se grăbesc în tăcere spre bisericuța de lemn. „Este o atmosferă incomparabilă”, spune Melik Cosmin Mihai, care a venit să-și prezinte omagiile în timpul sărbătorilor de Paște, relatează Liberation, citată de Rador Radio România.
O sursă de mândrie locală, mănăstirea atrage și mișcări identitare de extrema dreaptă. Fondatorul său, părintele Iustin Pârvu, a fost membru al mișcării legionare interbelice. Această grupare antisemită, cunoscută și sub numele de Garda de Fier, a fost fondată în anii 1920 de studenți anticomuniști înainte de a deveni un partid politic în 1930. „Legionarii practicau un fascism indigen, cu caracteristici proprii, precum ortodoxia”, explică Adina Marincea, cercetător la Institutul Național pentru Studiile Holocaustului din România. Chiar și astăzi, această ideologie alimentează mișcările identitare, care sunt din ce în ce mai vizibile pe scena politică românească.
Sora Paraschiva a fost una dintre primele care s-au stabilit în Mănăstirea Petru Vodă în anii 1990. Ne primește în fosta casă a lui Iustin Pârvu, transformată într-o expoziție – omagiu adus „Sfinților Închisorii” încarcerați în comunism. „Părintele a aparținut unei generații care cunoștea sensul sacrificiului. Acești tineri au fost închiși pentru că au crezut în Hristos și au vrut să urmeze idealul creștin și național al României”, asigură ea. Printre chipurile austere care împodobesc pereții, unele aparțin membrilor mișcării legionare interbelice. Pe o piesă de mobilier din lemn stă portretul lui Valeriu Gafencu, fost membru al Gărzii de Fier.
„Sub pretextul anticomunismului, neo-legionarii reabilitează trecutul fascist”, avertizează Adina Marincea. Ea acuză mănăstirea de „îndoctrinare constantă” prin organizarea de evenimente și comemorări.
Printre cele mai active grupări neo-legionare, Frăția Ortodoxă este urmărită de peste 70.000 de conturi pe Facebook. Organizația ortodox-naționalistă coordonează în mod regulat tabere de muncă și de „românizare”, urmând modelul legionar. Fondatorul său este apropiat de Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, anulate în decembrie 2024 din cauza neregulilor din campania sa și a suspiciunilor de interferență rusă.
Acest candidat independent, eurosceptic și ultranaționalist, a descris mișcarea legionară drept „cea mai puternică manifestare a sănătății și voinței poporului român”. Asociația „Pământul Strămoșesc”, pe care a fondat-o în 2021, este numită după fostul ziar de propagandă legionară din anii 1930. În mare parte necunoscut publicului larg până la alegerile din noiembrie anul trecut, Călin Georgescu a primit 23% din voturi.
Un scor care a eliberat de complexe mișcările extremiste. În zilele care au urmat rezultatelor, mesaje violente, antisemite și rasiste au inundat spațiul public. Anda Constantin parcurge insultele și amenințările cu moartea pe care le-a primit ea și nepoata ei pe telefon începând din luna noiembrie. „Concluzia este că toți romii și evreii trebuie eliminați, precum și toate rasele impure”, se arată într-unul dintre mesaje.
„Am primit o serie de șocuri”, își amintește Anda, cu vocea gâtuită. Membră a asociației Roma pentru Democrație, ea avertizase public asupra pericolului unei posibile victorii a lui Călin Georgescu în turul al doilea. „Este dureros să recunosc, dar prima mea postare a fost adresată rudelor mele [din comunitatea romă], care l-au susținut în mare măsură pe Georgescu și întreaga sa mișcare”, regretă ea.
Pentru alegerile din 4 mai, Călin Georgescu, a cărui candidatură a fost invalidată de Curtea Constituțională, este înlocuit de George Simion de la partidul Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR). Conform ultimelor sondaje, el s-ar putea califica în al doilea tur cu aproximativ 30% din voturi. Deși este mai puțin extremistă, își trage totuși rădăcinile politice din cercurile suporterilor de fotbal ultranaționaliști și xenofobi.
Astăzi, Simion își rafinează discursul pentru a atrage un electorat mai larg. „Există această dezinformare care spune că suveraniștii sunt extremiști. Suntem pur și simplu patrioți. «Vrem să trăim bine în țara noastră și să aducem înapoi membri ai diasporei», spune Ciprian Paraschiv, deputat AUR pentru circumscripția Iași din nord-estul țării. «Nu mai există legionari în România de mult timp», șoptește el, citat de g4media.ro.
Autoproclamat susținător al lui Trump, George Simion s-a distanțat inițial de Călin Georgescu, după care a insistat să preia de la el ștafeta după anularea alegerilor din decembrie. Răsturnări de situație care seamănă îndoieli cu privire la intențiile sale reale. Într-un videoclip postat pe Facebook, acesta promite, cu icoana în mână, că „Georgescu Călin va ajunge în fruntea țării, fie prin planul A, B sau C”.
„George Simion poate face ravagii și a promis deja că o va face, bazându-se pe un modus operandi stil Donald Trump”, își face griji Alexandru Alexe, un activist civic de cursă lungă. El regretă absența unei treziri militante, datorată, parțial, lipsei de resurse. „Luptăm online împotriva extremei drepte, inclusiv a neo-legionarilor, care au resurse tehnologice enorme și investesc mulți bani în digital”, spune și Angi Șerban, vicepreședinte al asociației Corupția Ucide. Tânăra vrea însă să rămână optimistă. „Cred în instituțiile internaționale și în apartenența noastră la Uniunea Europeană”.
Statul român are și el un rol de jucat. Organizațiile, simbolurile sau evenimentele fasciste, rasiste sau xenofobe sunt interzise prin lege, dar rareori au fost puse în practică pedepse. Justiția pare acum să se trezească. În aprilie, parchetul din Iflov a deschis o anchetă penală împotriva a opt persoane care au participat la o comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu pe 30 noiembrie.
Imaginile publicate de platforma culturală și media independentă Scena 9 arată zeci de oameni adunați la marginea unei păduri la nord de București. Aceștia poartă însemne legionare, inclusiv steagul verde al Gărzii de Fier. Una dintre fotografii a șocat în mod deosebit opinia publică: cea a unei tinere mame care făcea un salut nazist, cu copilul în brațe. În curând va trebui să dea socoteală în fața instanței.
