Metale rare de mii de miliarde de dolari, la baza prieteniei China – talibani
Rezervele de metale rare ale Afganistanului sunt estimate la o valoare de mii de miliarde de dolari, iar ţări precum China, care ar putea încerca să se implice în această ţară, trebuie să respecte termenii internaţionali, potrivit unei analiste citată de CNBC si news.ro
Shamaila Khan, director pentru datorii în ţările emergiente la AllianceBernstein, a spus că insurgenţii talibani au dobândit accest la resurse care sunt ”o propunere foarte periculoasă pentru lume”, în Afganistan fiind minerale ”care pot fi exploatate”.
Afganistanul a ajuns în mâinile militanţilor islamişti weekendul trecut, după ocuparea capitalei Kabul.
După decizia preşedintelui american Joe Biden de a retrage trupele Statelor Unite din Afganistan, talibanii au făcut progrese uimitoare şi aproape întreaga ţară este sub controlul lor.
Comunitatea internaţională ar trebui să preseze China, de exemplu, dacă vrea să se alieze cu talibanii, a adăugat Khan.
Valoarea metalelor rare din Afganistan a fost estimată în 2020 la 1.000-3.000 de miliarde de dolari, potrivit unui articol din revista The diplomat, care l-a citat pe Ahmad Shah Katawazai, fost diplomat al ambasadei afgane la Washington.
Un articol publicat de publicaţia The Hill mai devreme în acest an a estimat valoarea metalelor rare din Afganistan la circa 3.000 de miliarde de dolari.
“Ar trebui să fie o iniţiativă internaţională pentru a ne asigura că, în cazul în care o ţară este de acord să exploateze mineralele în numele talibanilor, să o facă numai în condiţii umanitare stricte, în care drepturile omului şi drepturile femeilor sunt respectate”, a declarat marţi Khan pentru CNBC.
Interpretarea dură a islamului de către talibani a însemnat că drepturile femeilor au fost reduse, înainte ca SUA să le răstoarne regimul în 2001.
Afganistanul are elemente de pământuri rare, cum ar fi lantanul, ceriul, neodimul şi aluminiu, aur, argint, zinc, mercur şi litiu, potrivit Katawazai.
Pământurile rare sunt folosite în orice, de la electronice la vehicule electrice, şi până la sateliţi şi avioane.
“Deci, ar trebui să existe presiune asupra Chinei dacă vor face alianţe cu talibanii pentru a genera ajutor economic pentru ei – pentru a o face în condiţii internaţionale”, a spus Khan.
Ea a răspuns la o întrebare cu privire la motivaţia comercială din spatele recunoaşterii talibanilor de către China, la o zi după ce militanţii au preluat ţara – având în vedere pământurile rare de ordinul miliardelor de dolari.
La doar câteva ore după ce talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe a declarat că Beijingul este pregătit pentru ”cooperarea prietenească cu Afganistanul”.
“Pe baza respectării depline a suveranităţii Afganistanului şi a voinţei tuturor facţiunilor din ţară, China a menţinut contactul şi comunicarea cu talibanii afgani şi a jucat un rol constructiv în promovarea soluţionării politice a problemei afgane”, a spus purtătorul de cuvânt Hua Chunying, la o conferinţă de presă susţinută luni.
Potrivit lui Hua, talibanii au spus ”în mai multe rânduri” că ”aşteaptă cu nerăbdare participarea Chinei la reconstrucţia şi dezvoltarea Afganistanului”.
“Suntem gata să continuăm să dezvoltăm bună vecinătate şi cooperare amicală cu Afganistanul şi să jucăm un rol constructiv în pacea şi reconstrucţia Afganistanului”, a spus Hua.
La sfârşitul lunii iulie, înainte de campania fulger altalibanilor în Afganistan, ministrul de Externe al Chinei, Wang Yi, s-a întâlnit cu o delegaţie condusă de şeful comitetului politic taliban afgan Mullah Abdul Ghani Baradar, la Tianjin.
Mass-media de stat chineză din ultimele zile a publicat opinii similare cu Ministerul de Externe.
Global Times a publicat un articol pe 15 august, citând experţi chinezi, spunând că speculaţiile potrivit cărora China ar putea trimite trupe pentru a umple vidul lăsat de SUA sunt ”total neîntemeiate”. Cu toate acestea, tabloidul administrat de stat a subliniat că ţara poate ”contribui la reconstrucţia şi dezvoltarea postbelică, impulsionând proiecte în cadrul Iniţiativei o centură un drum a Chinei”.
China domină piaţa pământurilor rare la nivel global. Aproximativ 35% din rezervele globale de pământuri rare se află în China, cele mai mari din lume, potrivit Studiului Geologic al Statelor Unite.
Ţara este, de asemenea, un mare producător minier, producând 120.000 de tone sau 70% din totalul pământurilor rare în 2018, comparativ cu SUA, care a exploatat 15.000 de tone de pământuri rare în acelaşi an, potrivit studiului.
Rezervele SUA sunt, de asemenea, scăzute în comparaţie cu China. SUA are un total de 1,4 milioane de tone de rezerve, comparativ cu rezervele de 44 de milioane de tone ale Chinei.
China a folosit pământurile rare ca pe o ameninţare în timpul războiului său comercial cu SUA în 2019, când Beijingul a avertizat că va întrerupe aprovizionarea SUA.
Mineralele de pământuri rare sunt utilizate în mod obişnuit în dispozitive de înaltă tehnologie, automobile, energie curată şi apărare.
SUA au fost puternic dependente de China pentru pământurile rare în 2019, când ţara asiatică exporta 80% din nevoile SUA, potrivit Studiului Geologic al SUA.
