Ministrul Teodor Meleşcanu a participat luni la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, afirmând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state.
Potrivit unui comunicat transmis de MAE, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.
În cadrul discuţiei privind Asia Centrală, miniştrii au evaluat situaţia de ansamblu din regiune, în pregătirea reuniunii ministeriale UE-Asia Centrală, din 23 noiembrie 2018. Au fost evidenţiate perspectivele principalelor evoluţii din cele cinci state central-asiatice şi posibilităţile de dezvoltare a cooperării UE – Asia Centrală.
“În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, arătând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. În acest sens, ţara noastră va sprijini o implicare mai eficientă şi mai vizibilă a UE în Asia Centrală. În context, a menţionat intenţia organizării la Bucureşti a unei reuniuni ministeriale privind Asia Centrală, ca parte a programului de priorităţi în timpul Preşedinţiei României a Consiliului UE”, informează MAE.
Situaţia din Bosnia şi Herţegovina a fost abordată din perspectiva situaţiei interne postelectorale şi a parcursului european al ţării. Miniştrii au subliniat importanţa unei politici consensuale, care să conducă la formarea rapidă a structurilor de conducere la toate nivelele, permiţând astfel reluarea cursului reformelor. În acelaşi spirit, ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat importanţa responsabilizării liderilor politici în sensul continuării implementării Agendei de Reforme. În acest context, a exprimat disponibilitatea României de a continua să sprijine parcursul euroatlantic al ţării, inclusiv în perioada Preşedinţiei Consiliului UE.
Discuţia referitoare la Ucraina a prilejuit reiterarea poziţiei UE de nerecunoaştere a aşa-ziselor alegeri din regiunile separatiste, care contravin acordurilor de la Minsk. Miniştrii au exprimat totodată îngrijorare faţă de abordarea agresivă a Federaţiei Ruse în Marea Azov, inclusiv prin creşterea prezenţei militare, exprimând deschidere pentru eventuale măsuri în sprijinul stabilităţii economice a Ucrainei, se menţionează în comunicat.
Ministrul Meleşcanu a reamintit susţinerea constantă acordată de România parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a încurajat continuarea procesului cuprinzător de reforme necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. În evaluarea îndeplinirii acestor reforme, va trebui să se ţină seama inclusiv de chestiunea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în Ucraina, în mod deosebit de asigurarea drepturilor privind limba maternă.
Teodor Meleşcanu a reiterat sprijinul ferm al României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul graniţelor sale recunoscute internaţional. El a susţinut necesitatea monitorizării atente la nivelul UE a evoluţiilor din Marea Azov, cu implicaţii strategice pentru întreaga regiune a Mării Negre.
(…)
Miniştrii de externe au avut şi o sesiune comună de lucru cu miniştrii apărării din statele membre ale UE (format jumbo), în cadrul căreia au fost dezbătute subiecte de importanţă majoră în domeniul securităţii şi apărării, precum dimensiunea civilă a gestionării crizelor (adoptarea Compactului civil), Cooperarea permanentă structurată (PESCO), Fondul European pentru Apărare (EDF), Capabilitatea militară de planificare şi conducere a operaţiilor (MPCC), mobilitatea militară, Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF).
În intervenţia sa, Teodor Meleşcanu a apreciat progresele înregistrate în domeniul securităţii şi apărării europene şi a subliniat susţinerea constantă a României pentru dezvoltarea acestuia încă din etapele sale iniţiale. În acest context, a salutat adoptarea unui text ambiţios şi pragmatic al Compactului civil, subliniind valoarea adăugată a UE în domeniul gestionării civile a crizelor şi responsabilitatea comună a statelor membre şi a instituţiilor europene în asigurarea unei acţiuni mai eficiente a UE, respectiv a importanţei unei abordări strategice în privinţa relaţiei cu statele partenere în acest domeniu, arată MAE.
În ceea ce priveşte dimensiunea militară a politicii de securitate şi apărare comună, Meleşcanu a subliniat relevanţa rezultatelor practice obţinute în implementarea PESCO de o manieră care să permită dezvoltarea capabilităţilor de apărare la nivel european.
Cu referire la tematicile subsumate acestui domeniu şi discutate pe parcursul reuniunii, ministrul de externe a reiterat sprijinul României pentru demersurile care pot contribui la consolidarea mobilităţii militare la nivel european de o manieră coerentă cu evoluţiile de la nivelul NATO şi pentru consolidarea capacităţii UE de a conduce misiuni şi operaţii, mai informează MAE.
