NATO, decizii cruciale in reuniunea ministrilor apararii la Bruxelles

Miniştrii apărării ai statelor membre NATO au convenit miercuri, în prima zi a reuniunii lor de la Bruxelles, asupra modernizării structurilor de comandă ale Alianţei prin crearea a două noi cartiere generale strategice, unul pentru comunicaţii maritime în SUA şi altul pentru mobilitate terestră în Europa, luând în discuţie şi împărţirea poverii financiare între ţările aliate, transmit AFP şi dpa, potrivit agerpres.ro.

Mediul de securitate în Europa s-a schimbat, aşa încât NATO reacţionează’, a subliniat secretarul general Jens Stoltenberg, amintind că, după sfârşitul Războiului Rece, Alianţa şi-a redus numărul centrelor de comandă de la 33 la 7, iar personalul acestora, de la 33.000 la 7.000 de membri.

‘SUA au propus să găzduiască noul comandament responsabil cu securizarea comunicaţiilor maritime pentru deplasările de trupe şi de material peste Atlantic, iar germanii pe cel pentru sprijin logistic în Europa’, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, precizând că ‘decizia privind amplasamentele şi efectivele va fi luată la viitoarea reuniune din luna iunie’.

Potrivit lui Stoltenberg, răspunsul NATO la ameninţarea constituită de Rusia este ‘proporţional şi măsurat’, el precizând că ‘nu vrem un nou Război Rece; nu vrem o nouă cursă a înarmării’.

Germania s-a oferit să găzduiască noul centru de comandă pentru logistică şi mobilitate militară, ministrul său al apărării, Ursula von der Leyen, vorbind despre crearea unui echivalent militar al Spaţiului Schengen european de liberă circulaţie a persoanelor.

La reuniune s-a mai convenit înfiinţarea unui nou centru de operaţiuni cibernetice.

Prima zi a reuniunii a prilejuit şi o discuţie privind chestiunea delicată a contribuţiilor financiare ale statelor membre, la presiunea ministrului apărării american, Jim Mattis.

UA au anunţat o nouă creştere cu 35% în 2019 a bugetului destinat desfăşurării de militari americani în Europa, în cadrul ‘European Deterrence Initiative’, până la 6,5 miliarde de dolari, după o creştere cu 40% în 2018.

‘Toţi am fost de acord că am făcut mari progrese, dar mai este încă mult de muncit’, a afirmat Stoltenberg, notând că doar opt din cele 29 de ţări membre urmează să atingă pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în acest an şi alte şapte în 2024.

Cooperarea Structurată Europeană (CSP), lansată în decembrie de 25 de state ale Uniunii Europene urmează să le permită acestora să dezvolte în comun capacităţi de apărare şi să investească în proiecte comune, o iniţiativă ambiţioasă care suscită însă întrebări în cadrul Alianţei.

Principala temere a americanilor, cărora, potrivit unei surse diplomatice din cadrul NATO, li s-au adăugat Canada, Norvegia, Islanda şi Albania, o constituie închiderea pieţelor de armamente ale statelor UE în beneficiul companiilor europene.

‘UE nu trebuie să se substituie NATO’ şi nu trebuie să-şi închidă pieţele de apărare pentru americani şi celelalte state nemembre ale UE, a avertizat marţi Jens Stoltenberg, pentru ca a doua zi să sublinieze că, ‘bine făcută, iniţiativa de apărare europeană poate contribui la o împărţire echitabilă a poverii cheltuielilor’.

Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a evidenţiat, joi, la Bruxelles, importanţa menţinerii angajamentului aliaţilor pentru continuarea implementării sarcinilor trasate la Varşovia, pe toate palierele de efort ce decurg din deciziile privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, materializate vizibil în prezenţa în teren a trupelor aliate de-a lungul întregului flanc estic.

Potrivit unui comunicat al MApN transmis AGERPRES, cea de-a doua zi a reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO a fost dedicată posturii de descurajare şi apărare, miniştrii aliaţi ai apărării abordând atât stadiul implementării acesteia, cât şi perspectivele pentru Summitul NATO programat în luna iulie la Bruxelles.

‘Au fost punctate, de asemenea, eforturile întreprinse la nivel naţional pentru implementarea prezenţei terestre, cum ar fi: stadiul operaţionalizării brigăzii multinaţionale şi progresul înregistrat pe linia implementării Iniţiativei multinaţionale de instruire intensificată la nivel întrunit – progres reflectat inclusiv în documentele aliate prezentate miniştrilor apărării cu ocazia acestei reuniuni’, precizează sursa citată.

MApN menţionează că un alt subiect de pe agenda zilei a fost reprezentat de ‘analiza eforturilor aliate pe dimensiunea proiectării stabilităţii şi contra-terorismului, prilej cu care au fost menţionate eforturile aliate pentru eficientizarea Cadrului pentru Sud, în contextul existenţei riscurilor de securitate manifestate la frontiera sudică a Alianţei’.

‘Cu privire la lupta contra-terorismului, a fost reiterată susţinerea pe care Alianţa o acordă Coaliţiei Globale împotriva ISIS. De asemenea, au fost discutate aspecte privind consolidarea sprijinului acordat de Alianţă Republicii Irak, în vederea dezvoltării capacităţilor de apărare şi, implicit, a procesului de instruire a Forţelor de Securitate Irakiene’, se arată în comunicat.

Totodată, în marja ministerialei de la Bruxelles, ministrul Fifor s-a întâlnit cu omologi din statele membre B9, pentru pregătirea reuniunii B9 în formatul miniştrilor apărării, care va avea loc la Bucureşti la jumătatea lunii martie.

Conform comunicatului, în cadrul discuţiilor, ministrul român a subliniat importanţa consultărilor regionale între aliaţi, ca bază a definirii unor poziţii şi abordări comune cu privire la subiecte importante ce ţin de securitatea şi apărarea în cadru european şi euroatlantic.

În context, a fost subliniat faptul că apropiata reuniune de la Bucureşti va deschide o serie de consultări între aliaţii de pe flancul estic, ce va fi continuată prin consultări parlamentare şi completată, în luna iunie, cu un Summit B9 la Varşovia.

‘Toate aceste evenimente vor avea o contribuţie semnificativă în definirea abordării comune a membrilor B9 cu privire la definirea agendei Summit-ului NATO de la Bruxelles şi vor contribui, de asemenea, la întărirea cooperării şi interoperabilităţii între armatele aliate de pe întregul flanc estic’, a declarat Mihai Fifor, citat în comunicat

Ministrul Apărării, Mihai Fifor, s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu secretarul american al apărării, James Mattis, context în care oficialul Statelor Unite ale Americii şi-a exprimat disponibilitatea de a efectua o vizită în România.

‘Domnul Mattis m-a asigurat că SUA îşi menţine angajamentul faţă de apărarea României, inclusiv prin prezenţa la Deveselu şi la baza de la Mihail Kogălniceanu, precum şi prin programele de înzestrare încheiate. Şi-a exprimat disponibilitatea de a efectua o vizită în România, urmând ca perioada exactă să fie stabilită ulterior’, a scris Fifor, joi, pe Facebook.

Ministrul Fifor a precizat că pe parcursul discuţiilor cu oficialul american a abordat subiecte legate de situaţia de securitate din regiunea Marii Negre şi priorităţile aliate pentru viitorul Summit NATO.

‘În acest context, am evidenţiat că recentele evoluţii de securitate din această zonă întăresc nevoia consolidării posturii de apărare şi descurajare a Alianţei în această regiune şi pe întreg flancul estic’, a arătat ministrul Apărării.

El a precizat că a evocat eforturile României de îndeplinire a angajamentelor asumate, în special prin menţinerea alocării de 2% din PIB pentru apărare şi în anul 2018 şi în următorii ani, precum şi prin alocarea unei părţi importante a bugetului apărării pentru dotarea cu echipamente militare importante pentru securitatea ţării noastre.

‘În acest sens, am informat cu privire la planul de achiziţii şi înzestrare a Armatei României, pentru anul 2018, precizând că anul acesta o atenţie deosebită va fi acordată îmbunătăţirii capabilităţilor din domeniul maritim. Participarea constantă şi de substanţă a României la operaţiile Alianţei constituie o altă dimensiune a aportului ţării noastre la asumarea responsabilităţilor de securitate aliate, România fiind al patrulea contributor cu trupe în Afganistan’, a mai arătat ministrul Apărării.

El a informat că secretarul american al apărării James Mattis a salutat eforturile deosebite ale României de îndeplinire a angajamentelor asumate în cadrul Alianţei pentru întărirea apărării colective, apreciind că ţara noastră este un model în ceea ce priveşte alocările bugetare şi investiţiile pentru apărare, precum şi prin susţinerea constantă a operaţiilor aliate. Mihai Fifor a menţionat şi că oficialul american a subliniat că trupele româneşti din Afganistan au câştigat respectul tuturor militarilor aliaţi, inclusiv ai armatei americane, pentru curajul şi profesionalismul lor.

‘Acesta este un exemplu al determinării României de a se implica activ şi substanţial la eforturile de ansamblu ale Alianţei de gestionare a problemelor de securitate actuale’, a mai spus ministrul Apărării.

Întâlnirea dintre cei doi oficiali a avut loc cu ocazia reuniunii miniştrilor apărării din statele membre NATO, de la Bruxelles.

Aliaţii europeni au recunoscut că apărarea comună este o misiune a NATO şi ‘doar a NATO’, a declarat joi secretarul american al apărării Jim Mattis, la finalul unei reuniuni a miniştrilor apărării din cadrul Alianţei Nord-Atlantice la Bruxelles, relatează AFP.

‘Există un acord clar de a include în documentul UE că apărarea comună este o misiune a NATO şi doar a NATO’, a afirmat şeful Pentagonului într-o conferinţă de presă după o discuţie privind iniţiativa europeană de apărare.

‘Cred că îndoielile care trebuiau înlăturate ieri au fost înlăturate într-o manieră foarte importantă’, a declarat ministrul spaniol al apărării Maria Dolores de la Cospedal în timpul unei conferinţe de presă.

Delegaţia americană şi-a exprimat rezerve serioase cu privire la închiderea pieţelor de armamente ale statelor UE în beneficiul companiilor europene. Canada, Norvegia, Islanda şi Albania şi-au exprimat şi ele îngrijorarea, potrivit unei surse diplomatice din cadrul NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a reiterat aceleaşi îngrijorări. ‘UE nu trebuie să se substituie NATO’ şi nu trebuie să-şi închidă pieţele de apărare pentru americani şi celelalte state nemembre ale UE, a avertizat marţi Jens Stoltenberg, pentru ca a doua zi să sublinieze că, ‘bine făcută, iniţiativa de apărare europeană poate contribui la o împărţire echitabilă a poverii cheltuielilor’.

Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a fost invitată miercuri seara la o cină de lucru pentru a explica iniţiativa europeană.

‘Întrevederea a fost constructivă’, au afirmat surse din cadrul NATO şi UE.

‘Cooperarea şi faptul că există două organizaţii precum UE şi NATO care pot lucra împreună (…) au fost evidente noaptea trecută la cina’ de lucru cu Federica Mogherini, a declarat ministrul spaniol vorbind despre ‘căi complementare, şi nu paralele, în ceea ce priveşte politica de securitate, politica de apărare şi de cooperare’, scrie Agerpres.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat implicit state europene precum Germania pentru nivelul cheltuielilor de apărare, apreciind că aceste ţări se comportă precum nişte ‘blatişti’ în NATO, profitând de umbrela protectoare comună, transmite AFP.

”Cine pune în pericol coeziunea (NATO)? Cel care spune că fiecare trebuie să cheltuiască 2% pentru apărare, ca să existe o solidaritate (între state)? Sau ‘blatistul’ care cheltuieşte doar 1%, dar trăieşte sub un scut protector?” comun, a întrebat retoric premierul Mateusz Morawiecki într-un interviu publicat joi de cotidianul german Die Welt.

Preşedintele american Donald Trump a criticat de mai multe ori statele NATO, în special Germania, care nu respectă deocamdată angajamentul asumat în cadrul Alianţei de a aloca 2% din PIB cheltuielilor de apărare.

Bugetul de apărare al Germaniei depăşeşte cu puţin 1% din PIB, în timp ce Polonia a atins deja ţinta de 2%.

”Blatistul pune în pericol unitatea Occidentului”, a continuat Morawiecki, în ajunul întâlnirii cu cancelarul Angela Merkel, programată vineri la Berlin.

El a reproşat, per ansamblu, Europei că ”a tratat până acum cu uşurinţă apărarea şi a trăit sub umbrela (oferită de) ‘pax americana”’.

Pe de altă parte, Mateusz Morawiecki şi-a reafirmat opoziţia faţă de proiectul gazoductului Nordstream 2, puternic susţinut de Berlin, şi care ar urma să transporte gaz rusesc spre Germania prin Marea Baltică.

”Astăzi, Ucraina este relativ sigură pentru că ea controlează un culoare de aprovizionare cu gaz natural rusesc spre Europa centrală”, a subliniat şeful guvernului polonez.

Dacă Nordstream 2 va fi construit, iar trecerea gazelor prin Ucraina va fi tăiată, Rusia ar putea provoca ”o escaladare a conflictului cu Ucraina aşa cum şi-o doreşte, atacând ansamblul Ucrainei”, a explicat Morawiecki.

Ministrul apărării american, James Mattis, a făcut apel la Turcia să rămână concentrată pe lupta împotriva militanţilor grupării Stat Islamic în Siria, a indicat Pentagonul joi într-un comunicat, citat de agenţia Reuters.

Relaţiile dintre SUA şi Turcia, aliaţi în cadrul NATO, au devenit tensionate din cauza intereselor lor divergente în războiul civil din Siria.

Washingtonul este concentrat pe înfrângerea grupării jihadiste, în timp ce Ankara, dornică să-i împiedice pe kurzii sirieni de a obţine autonomia şi de a-i sprijini pe insurgenţii kurzi de pe teritoriul turc, a lansat luna trecută o incursiune militară în regiunea siriană Afrin pentru a îndepărta miliţia kurdă siriană YPG de la graniţa sa de sud.

Declaraţiile lui Mattis au survenit miercuri în cursul unei întâlniri cu omologul său Nurettin Canikli, în contextul unei reuniuni a NATO la Bruxelles.

”El a făcut apel la reînnoirea concentrării pe campania de a învinge ISIS şi pe prevenirea oricărei rămăşiţe a organizaţiei teroriste de a se reface în Siria”, afirmă comunicatul, folosind un acronim pentru gruparea Stat Islamic.

Potrivit Pentagonului, Mattis şi Canikli au convenit să-şi continue seria largă de activităţi bilaterale din domeniul apărării şi să caute căile pentru întărirea cooperării în viitor.

Reuters aminteşte că secretarul de stat al SUA este aşteptat să viziteze joi şi vineri Turcia, unde oficiali americani estimează că vor avea loc convorbiri dificile.

Conferinta de presa a Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg

NATO Defence Ministers wrapped up two days of talks in Brussels on Thursday (15 February 2018), focused on the NATO Command Structure, fair burden-sharing and the Alliance’s efforts to project stability beyond its borders.

On Wednesday, ministers took decisions to modernise the NATO Command Structure, in response to a changed security environment. The adapted Command Structure will place a greater focus on maritime security, logistics and military mobility, and cyber defence. Ministers agreed to establish a new Joint Force Command for the Atlantic, to help protect sea lines of communication between North America and Europe, as well as a new support Command for logistics, reinforcement and military mobility. In June, Defence Ministers will decide on the required timelines, locations and increased staff levels.

Burden-sharing was also a key topic of discussion. Ministers took stock of progress in implementing NATO’s Defence Investment Pledge. By 2024, 15 Allies are expected to spend 2% of their GDP or more on defence. “We are moving in the right direction, and I look forward to even more progress in the years ahead,” said Secretary General Jens Stoltenberg.

Later, Ministers were joined by EU High Representative Federica Mogherini and representatives from Finland and Sweden for a discussion on NATO-EU cooperation. “We are committed to stepping up our cooperation on military mobility, cyber defence and in countering terrorist threats,” said Mr. Stoltenberg. Allies also addressed recent EU decisions on defence and how to ensure their complementary with NATO’s efforts.

On Thursday, Ministers discussed NATO’s role in projecting stability and fighting terrorism. Allies agreed to start planning for a NATO training mission in Iraq, at the request of the Iraqi government and the Global Coalition to Defeat ISIS. A mission will make current training efforts more sustainable, with better resourcing and a well-established process for Allies to contribute forces. “We will also plan to help the Iraqi forces become increasingly professional by establishing specialist military academies and schools,” said Mr. Stoltenberg. As part of their discussions, Allies also considered NATO’s other priorities in the South. “We agreed that we need to improve our ability to react to future crises in the region, including with enhanced planning and exercises,” said the Secretary General.