Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, vorbește într-un interviu video acordat Europei Libere despre relația tensionată cu Rusia, criza migranților de la granița dintre Belarus și Polonia, dar și despre relația Alianței cu România și celelalte țări de la Marea Neagră.
Principalele declarații:
- Despre mobilizarea trupelor rusești la granița cu Ucraina: „Suntem îngrijorați pentru că vedem o mobilizare neobișnuită și semnificativă a prezenței militare ruse în jurul Ucrainei (…) Considerăm Crimeea și vom considera întotdeauna Crimeea ca un teritoriu suveran al Ucrainei, ocupat ilegal de Federația Rusă.”
- despre criza migranților de la granița dintre Belarus și Polonia: „Suntem fermi în susținerea aliaților noștri polonezi și lituanieni (…) situația face parte dintr-un nou arsenal de tactici hibride pe care Belarus îl folosește împotriva vecinilor săi.”
- despre relațiile dintre NATO și Rusia: „Este un adevăr evident că ne aflăm la cel mai de jos nivel al relației NATO-Rusia de la sfârșitul Războiului Rece.”
- despre dezinformare: „Am văzut treptat, din Rusia, din China, de la actori statali și nestatali, o diversificare a provocărilor de securitate și, de asemenea, utilizarea și uneori abuzul de atacuri cibernetice, de tactici hibride, de dezinformare”.
Europa Liberă: Domnule secretar general adjunct, președintele Putin a spus recent că acțiunile SUA și ale NATO în Marea Neagră reprezintă o „provocare serioasă” pentru Rusia. Cum răspunde NATO?
Mircea Geoană: Acțiunile noastre și comunicările noastre sunt destul de directe. Tot ceea ce facem în Marea Neagră sau pe flancul estic al NATO este pur defensiv și perfect transparent. Deci nu este absolut nicio surpriză pentru nimeni când facem poliție aeriană, când avem prezență maritimă în Marea Neagră sau în alte zone.
Este ceva ce facem pentru că avem în regiunea Mării Negre, pentru că ați întrebat despre Marea Neagră, trei aliați: România, Bulgaria și Turcia și avem, de asemenea, doi parteneri foarte importanți, ceea ce numim parteneri cu oportunități sporite: Ucraina și Georgia.
Așadar este legitim să facem, din nou, în mod transparent și defensiv, genul de muncă pe care trebui să o facem. Până la urmă, nu a fost NATO, nu noi am ocupat Crimeea și nici nu am invadat estul Ucrainei, așa că tot ce am făcut după 2014 a fost descurajare și apărare pur defensive, așa cum ar trebui să facem, dar am avut mereu grijă să nu fim provocatori sau să dăm loc unor interpretări greșite. Deci, declarațiile Moscovei sunt, uneori, doar în beneficiul comunicării publice.
Europa Liberă: Rusia revendică apele teritoriale ale Crimeei. Cum afectează acest lucru strategia NATO în Marea Neagră?
Mircea Geoană: Uitați, nu recunoaștem și nu vom recunoaște niciodată anexarea ilegală și imorală a Crimeei. (…) Amintiți-vă, cu multe, multe decenii în urmă, înainte ca NATO să înceapă să se extindă după căderea comunismului, Occidentul nu a recunoscut niciodată anexarea ilegală a țărilor baltice de către Rusia sovietică. Deci, aceasta este o politică standard pentru noi.
Acesta este motivul pentru care navigația liberă și libertatea maritimă în Marea Neagră și în Marea Azov sunt foarte importante pentru noi. Și de aceea, când vine vorba de prezența navală a NATO în Marea Neagră, respectăm pe deplin dreptul internațional și normele internaționale de trecere maritimă liberă și sigură în apele libere ale lumii, nu doar în Marea Neagră.
„NATO este o organizație defensivă”
Europa Liberă: Ați menționat Ucraina ca partener al NATO, iar recent NATO a menționat mobilizarea militară desfășurată de Rusia în mod activ la granița cu Ucraina. Există pași concreti pe care NATO este gata să îi facă?
Mircea Geoană: Permiteți-mi, în primul rând, să spun că suntem îngrijorați pentru că vedem o mobilizare neobișnuită și semnificativă a prezenței militare ruse în jurul Ucrainei.
Și dacă vorbim de Crimeea, o vedem și în Ucraina și în jurul Ucrainei pentru că încă considerăm Crimeea și vom considera întotdeauna Crimeea ca un teritoriu suveran al Ucrainei, ocupat ilegal de Federația Rusă.
Transparența este foarte importantă, iar partea rusă pretinde și comunică public că face doar niște exerciții pe teritoriul lor suveran. Acest lucru este extrem de neobișnuit, descurajăm mobilizarea militară rusă care are loc, practic, de jur-împrejurul Ucrainei. De asemenea, credem că reducerea tensiunilor este necesară.
Secretarul general a făcut public acest apel, o fac și în numele aliaților și trebuie să evităm și riscul interpretărilor greșite și escaladării tensiunilor.
Din nou, NATO este o organizație defensivă. Toată retorica care menționează NATO ca o potențială amenințare pentru Rusia pur și simplu nu este adevărată. Și, de asemenea, trebuie să spunem că sprijinim pe deplin partenerii noștri ucraineni, vom continua să exprimăm sprijinul politic și practic. De asemenea, sprijinim eforturile comunității internaționale de a găsi o soluție diplomatică la problema nesoluționată din estul Ucrainei.
Formatul Normandia, celelalte eforturi ale comunității internaționale care s-au implicat. Și, desigur, lucrăm și cu Uniunea Europeană. NATO și UE, lucrăm împreună când vine vorba de Ucraina, când vine vorba de Republica Moldova, când vine vorba de Georgia.
Sunt parteneri foarte importanți ai NATO și suntem îngrijorați de mobilizarea militară neobișnuită și uneori chiar provocatoare a Rusiei în jurul Ucrainei.
Europa Liberă: Cât de serios este riscul unei acțiuni militare agresive în Ucraina, în acest moment?
Mircea Geoană: Bineînțeles, nu suntem în poziția de a comenta public ipotezele care ar sta la baza acestor acțiuni neobișnuite ale Federației Ruse. Și, desigur, există informații. Împărtășim în mod activ informațiile cu aliații, în cadrul alianței.
Desigur, analizăm ceea ce numim „conștientizarea situației” pentru a ne asigura că avem o imagine completă a realității de pe teren. Dar nu sunt aici să speculez care ar fi raționamentul din spatele acestui tip de activități neobișnuite ale armatei ruse în jurul Ucrainei.
NATO avertizează Rusia cu privire la mobilizarea trupelor la granița cu Ucraina. Cauzele crizei
Oricum, NATO, ca întotdeauna, este vigilentă și bineînțeles, când vine vorba de teritorii aliate și națiuni aliate, populații aliate, ca întotdeauna, suntem foarte fermi în descurajarea și apărarea împotriva oricărei amenințări din orice direcție.
Situația tensionată din Belarus, în atenția NATO
Europa Liberă: Polonia a spus că președintele Putin este creierul tensiunilor de la granița cu Belarus. Ar vedea NATO aceste tensiuni ca parte a unui război hibrid al Rusiei?
Mircea Geoană: NATO a transmis o declarație a tuturor celor 30 de aliați în sprijinul prietenilor și aliaților noștri polonezi, lituanieni și chiar letoni. Aceasta este, evident, o tactică hibridă agresivă, de a folosi migrația ca instrument politic pentru a încerca destabilizarea un stat aliat și membru al Uniunii Europene în cazul Poloniei și al celorlalți.
Bineînțeles, cunoscând relația strânsă și parteneriatul dintre Belarus și Federația Rusă, știm, de asemenea, că există un mod în care acest lucru nu este indiferent sau necunoscut Moscovei.
Europa Liberă: Sunt anumiți pași pe care îi poate face NATO pentru a detensiona situația de la graniță?
Mircea Geoană: Din nou, suntem o organizație defensivă și luăm toate măsurile pentru a ne apăra aliații. Desigur, de asemenea, descurajăm amplificarea tensiunilor și facem apel la regimul de la Minsk să detensioneze această situație.
De asemenea, vorbim – noi și aliații, bilateral, Uniunea Europeană și statele membre din UE, vorbim și cu partenerii noștri din țările de origine a acestei migrații forțate.
Este evident, și acum este evident în mod public, că acesta este un mecanism de ademenire a unor oameni nevoiași, a unor oameni care ar dori o viață mai bună în Europa, în „vestul politic”. Dar instrumentalizarea acestui tip de mișcări umane este condamnabilă în cel mai înalt grad.
Iar NATO este, din nou, alături de aliații, de aliatul nostru polonez și alături de ceilalți aliați pentru a ne asigura că situația nu va deveni și mai gravă. Sperăm că aceasta va fi o diminuare a tensiunilor, sperăm că și autoritățile de la Minsk vor permite și agențiilor relevante ale ONU să vină și să îndeplinească misiunea pe care au dreptul să o îndeplinească în ceea ce privește Crucea Roșie Internațională, în ceea ce privește Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, să permită, de asemenea, asistența umanitară pentru acest grup de oameni blocați, practic din cauza apelului făcut de autoritățile din Belarus.
Autoritățile din Belarus i-au chemat de fapt pe acești oameni pentru a face presiuni pe Polonia și Lituania, care sunt granițe externe atât ale NATO, cât și ale UE. De aceea suntem atât de ferm alături de aliații noștri și de statele membre, în cazul UE.
Europa Liberă: Relațiile diplomatice dintre NATO și Rusia au avut deja o tendință în ultimele luni, cu diplomații expulzați, vedeți vreo soluție pentru o revenire din acest impas diplomatic?
Mircea Geoană: Este un adevăr evident că ne aflăm la cel mai de jos nivel al relației NATO-Rusia de la sfârșitul Războiului Rece. Este o situație care nu era în intenția noastră. Politica NATO, politica oficială a NATO este ceea ce numim o politică dublă, când vine vorba de Rusia.
O direcție care reprezintă descurajare și apărare, credibilă, robustă, agilă, vigilentă și nimeni nu este de vină în NATO pentru anexarea ilegală a Crimeei și pentru ocuparea estului Ucrainei, pentru multitudinea de amenințări hibride și cibernetice, acțiuni pe care Rusia le desfășoară în atât de multe geografii, în atât de multe domenii, dar politică dublă înseamnă și un dialog.
Aceasta este a doua parte a politicii noastre față de Rusia. Aceste lucruri sunt valabile pentru NATO. Desigur, am fost forțați să luăm decizii care nu erau politice. În principiu, pe baza unor informații solide despre activitate ilegală, unii membri ai delegației ruse la NATO practic, făceau altceva decât ar fi trebuit să facă. Nu a fost nimic politic în acțiunea noastră [de expulzare], ci doar o reacție de auto-protecție.
Și regretăm faptul că Rusia a decis să suspende biroul militar de legătură cu NATO de la Moscova sau să închidă biroul de informare al NATO de acolo. Vom continua la nivel politic, la nivelul meu, la nivel militar, comandanții noștri militari caută și așteaptă cu nerăbdare să continue discuțiile cu omologii lor ruși.
Și uitați, întrebările pe care mi le-ați adresat în acest interviu arată atât de multe motive de îngrijorare. Și pentru că există o problemă de îngrijorare și riscul unor neînțelegeri, există și un risc de calcul greșit.
De aceea este nevoie de dialog mai mult ca niciodată. Așa că suntem pregătiți să continuăm să îndemnăm Rusia să revină la Consiliul NATO-Rusia, care este formatul pe care l-am stabilit în Actul de fondare NATO – Rusia cu câțiva ani în urmă. Deocamdată, Rusia refuză invitațiile noastre, dar sperăm că ei își dau seama de valoarea unui dialog solid, transparent și onest cu NATO.
Forțe militare UE și apărarea la Marea Neagră
Europa Liberă: Relatări recente spun că Uniunea Europeană are în vedere formarea unei forțe militare comune până în 2025. Având în vedere provocările și tensiunile actuale, ar fi acesta ceva ce NATO ar sprijini?
Mircea Geoană: Nu este ceva ce are nevoie de aprobarea NATO. UE este partenerul nostru strategic. Ne bucurăm de un parteneriat foarte puternic cu UE. Împărtășim atât de multe valori. 21 dintre aliații noștri sunt, de asemenea, state membre. De asemenea, știm că NATO este piatra de temelie a securității europene. Acesta este un adevăr de la sine înțeles.
Dacă ne uităm la cifre, la bugetele apărării, chiar și astăzi 20% din bugetul total al apărării în NATO este o contribuție a statelor membre UE. Doar 20%, 80% din buget vine de la restul aliaților, care nu sunt în UE.
Noi susținem pe deplin o Uniune Europeană mai puternică, cu proiecte mai ambițioase, cu capacități mai puternice, cu mai multe investiții în apărare. (…)
De asemenea, dorim să ne asigurăm că atunci când apare riscul unei dublări suntem complementari unul cu celălalt, credem că ar trebui să fim sinergici unul cu celălalt.
Și cred că dacă completăm setul de instrumente de descurajare și apărare masivă de comandă și control al NATO, experiența uriașă dobândită de-a lungul deceniilor de organizare de exerciții, de desfășurare a forțelor americane și canadiene în Europa, aceasta este cu adevărat descurajare și apărare.
Există un rol pentru UE, un rol mai robust și mai ambițios. Ne dorim să fie complementar cu al nostru și atâta timp cât acest lucru întărește capacitățile UE și știm că avem un set de forțe, un buget de apărare pentru fiecare țară, un set de forțe pentru fiecare țară și trebuie să ne asigurăm că le folosim cât mai bine posibil. Deci, da, sprijin deplin pentru o Uniune Europeană mai puternică și mai capabilă când vine vorba de apărare.
Europa Liberă: Pentru o țară precum România – membră NATO și UE, aliat la Marea Neagră, care ar fi prioritățile militare în acest moment? Date fiind aceste tensiuni menționate.
Mircea Geoană: Regiunea Mării Negre este de o importanță strategică vitală pentru NATO și, în NATO, ne uităm la securitatea tuturor aliaților cu aceeași intensitate și același nivel de descurajare și planificare a apărării și a planurilor de apărare.
Deci, Marea Neagră este foarte importantă și abordarea de tip 360 de grade, atunci când vorbim de amenințările care ar putea viza aliații noștri din mai multe direcții, din cibernetică, din spațiu, din toate aceste domenii, este foarte importantă pentru noi.
Am luat măsuri importante pentru a sprijini și a consolida, de asemenea, prezența înaintată adaptată în România și Bulgaria.
Există sediul multinațional din Craiova, vedem și în plan bilateral, aliații noștri din SUA în parteneriatul comun cu România având o prezență foarte puternică la Mihail Kogălniceanu la Marea Neagră, la Câmpia Turzii din Transilvania.
Vedem și alți aliați prin NATO sau individual cu România, făcând aceasta. De asemenea, suntem foarte bucuroși să vedem că mulți aliați partticipă la misiunile de poliție aeriană în regiunea Mării Negre. Vedem și, chiar și în aceste zile, capacități maritime ale SUA și ale NATO, vizitând, din nou, în mod transparent și pe un ton defensiv, Marea Neagră.
Acum intrăm într-o nouă etapă de planificare a apărării NATO și sunt convins că Marea Neagră, România, cazul în discuție, dar și Bulgaria, Turcia vor fi și ele, ca întotdeauna, pe deplin protejate de NATO. Și vreau să transmit un mesaj opiniei publice din România că atunci când vine vorba de vigilență, când vine vorba de descurajare [deterrence] și apărare reală, aceasta sunt pâinea și cuțitul NATO. Și luăm asta foarte în serios.
Pericolul dezinformărilor, element de război hibrid
Europa Liberă: Unul dintre atacurile hibride care a afectat România și de fapt întreaga lume este cel legat de dezinformare. Iar Rusia a fost acuzată că organizează și sprijină astfel de campanii chiar și în zona Covid. Cum abordează NATO această amenințare?
Mircea Geoană: Am identificat, în ultimii câțiva ani, pe lângă un spectru mai larg de amenințări de securitate tradiționale, convenționale, care rămân foarte importante pentru noi, și ne planificăm și ne pregătim și pentru amenințările tradiționale, dar am văzut treptat, din Rusia, din China, de la actori statali și nestatali, o diversificare a provocărilor de securitate și, de asemenea, utilizarea și uneori abuzul de atacuri cibernetice, de tactici hibride, de dezinformare, de a încerca practic să reducă încrederea opiniei publice din țările noastre în sistemele și instituțiile noastre democratice.
Uneori vedem amestec în alegeri din țările aliate. Acesta este un lucru pe care îl luăm foarte în serios. Așadar, când vorbim despre următorul concept strategic, care acum este în pregătire pentru summitul NATO de la Madrid din iunie, când vorbim despre ceea ce au decis liderii noștri la ultimul nostru summit de la Bruxelles, în iunie anul trecut, vedeți că se pune mult accent pe lângă apărarea tradițională, pe noile tehnologii, apărarea cibernetică, războiul hibrid și al protecției tactice, combaterea dezinformării și pe a ne asigura că acoperim întreaga gamă de amenințări.
Despre asta este NATO. Avem în ADN-ul nostru adaptarea permanentă și sunt într-un fel norocos să fiu aici în aceste momente foarte importante în NATO.
Din funcția mea, prezidez consiliul de inovare din NATO, sunt, de asemenea, desemnat de secretarul general și de aliați cu gestionarea adaptării cibernetice a NATO.
Așadar, suntem în prim-planul acestor demersuri, dar nu le putem face singuri. Trebuie să o facem și la nivel național când vine vorba de reziliență. Trebuie să facem acest lucru și în UE când vine vorba de pachete de instrumente complementare pe care NATO și UE le dețin și le folosesc împreună lucrând cu partenerii.
Îmi amintesc foarte bine de prezentarea excepțională și interesantă despre cibernetică făcută de la partenerii noștri japonezi și australieni din Asia Pacific. Lucrăm cu mulți, mulți parteneri.
Investesc, împreună cu Secretarul General, o coordonarea politică consistentă în parteneriatele NATO. Deci este un efort comun. Este, de asemenea, o competiție care nu este doar geo-economică sau geopolitică sau geo-tehnologică. Este, de asemenea, o competiție în domeniul ideilor, ideologiilor sau filozofiilor despre cum organizăm societățile umane.
Venind din România, după ce am trăit jumătate din viața mea în era întunecată a comunismului, nu există nicio cale pentru mine și pentru NATO și pentru UE și pentru noi, oamenii iubitori de libertate, cunoscători ai imperfecțiunilor democrațiilor noastre, cunoscând nevoia pentru perfecționare a contractele noastre economice și sociale, știm că nu există nicio comparație între societățile deschise, libere și țările autoritare.
Deci, într-un fel, aceasta nu este doar dezinformare, aceasta nu este doar amenințare hibridă, aceasta nu este doar despre tehnologii noi, nave sau nave de luptă sau biți și gigabiți. Este și despre valori.
Și despre asta este vorba când ne gândim la NATO. Până la urmă, NATO este despre valori. Restul lucrurilor vin după aceea. Iată de ce suntem atât de hotărâți să ne asigurăm că menținem, așa cum indică ADN-ul nostru, vigilență permanentă, agilitate permanentă, adaptare permanentă la una dintre cele mai, probabil cea mai importantă transformare a afacerilor globale, nu numai în decenii, dar probabil în secole.
Acesta este motivul pentru care oamenii au încredere în NATO. Acesta este motivul pentru care trebuie să menținem încrederea în NATO și în instituțiile noastre democratice.
Interviul cu Secretarul General Adjunct al organizației nord-atlantice a fost realizat de Europa Liberă România, marți, 16 noiembrie, la sediul NATO din Bruxelles.
Rusia raspunde imediat prin vocea lui Vladimir Putin
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat joi ţările occidentale că ”agravează” tensiunile în Ucraina şi în Marea Neagră, denunţând zboruri ale ”bombardierelor strategice” în apropierea frontierelor ruse, relatează AFP şi Reuters.
“Partenerii noştri agravează situaţia livrând arme moderne Kievului şi efectuând exerciţii militare provocatoare în Marea Neagră şi în alte regiuni apropiate de frontiera noastră”, a declarat el, cu prilejul unei reuniuni la Ministerul rus al Afacerilor Externe.
“În ceea ce priveşte Marea Neagră, asta depăşeşte cu adevărat anumite limite. Bombardiere strategice zboară la 20 km de frontierele noastre şi transportă, după cum se ştie, arme foarte periculoase”, a adăugat preşedintele rus.
El a reproşat de altfel occidentalilor că nu iau suficient de în serios avertismentele Moscovei privind depăşirea unor “linii roşii”.
“Preocupările şi avertismentele noastre privind extinderea NATO spre Est au fost complet ignorate”, a mai afirmat Putin, care a mai reproşat NATO că a distrus toate mecanismele de dialog.
Aceste afirmaţii intervin într-un context de tensiuni în creştere între Moscova şi ţările occidentale.
NATO, Washingtonul, Parisul şi Berlinul au denunţat în ultimele zile o consolidare a prezenţei trupelor ruse la frontiera orientală a Ucrainei, unde un război cu separatiştii proruşi este în curs din 2014.
Rusia a efectuat în primăvara lui 2021 manevre militare de mare amploare în apropierea Ucrainei, provocând temeri privind o eventuală invazie.
Kievul, care a minimalizat la începutul acestei luni amploarea desfăşurării forţelor ruse la frontierele sale, a schimbat tonul joi, solicitând în special livrări de arme aliaţilor occidentali.
Cu acelaşi prilej, preşedintele rus a descris relaţiile cu SUA drept “nesatisfăcătoare”, dar a precizat că Moscova este deschisă la dialog şi că summitul din iunie cu preşedintele Joe Biden a lăsat loc pentru o ameliorare.
“Da, în multe chestiuni bilaterale şi internaţionale interesele, evaluările şi poziţiile noastre sunt într-adevăr divergente, după cum bine ştie toată lumea, uneori radical”, a spus Putin în discursul său pe teme de politică externă.
“Totuşi, vreau să spun încă o dată, suntem deschişi la contacte şi schimburi de opinii, dialog constructiv”, a adăugat liderul de la Kremlin, citat de Agerpres.
