România are un potenţial de securitate energetică excepţional, unul dintre cele mai mari potenţiale din ţările europene. Totuşi, nici un stat al UE nu şi-a tratat atât de rău acest potenţial precum România, a susţinut, vineri, expertul în energie Vasile Iuga (foto)
“Potenţialul României se bazează pe înzestrarea cu resurse într-un mixt echilibrat. Cu toate acestea, am amânat investiţiile în mod inacceptabil, iar activele din domeniul energetic sunt expirate. Noi am avut un vis peste noapte, că putem deveni un hub energetic. De exemplu, Ungaria, slab înzestrată cu resurse energetice faţă de ţara noastră, prin politici publice inteligente a reuşit să îşi îmbogăţească securitatea energetică. Acest stat, deşi are un consum de aproximativ 11 miliarde de metri cubi, aproape ca al nostru, vrea să îşi construiască interconectori cu toţi cei şapte vecini pe care ii are. Noi avem unul singur – Ucraina. De asemenea, Bulgaria se poziţionează mai aproape de marile coridoare energetice decât România. Noi suntem izolaţi de marile fluxuri pentru că nu avem condiţii de interconectare”, a completat acesta.
Declaraţia sa a fost făcută cu ocazia prezentării Barometrului de Securitate Energetică, în cadrul unei conferinţe de profil, un instrument anual ce îşi propune măsoare percepţii, atitudini şi viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relaţiilor internaţionale.
Potrivit Barometrului, 75,6% dintre respondenţi sunt de acord cu exploatarea rezervelor importante de gaz descoperite în Marea Neagră, 14,7% nu sunt de acord şi 9,6% nu ştiu sau nu răspund. În opinia celor intervievaţi, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la preţuri bune pentru populaţie (37% dintre respondenţi aleg această variantă), câştigarea independenţei energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei româneşti (16,5%), obţinerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătăţirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievaţi consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menţionează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu ştiu sau nu răspund.
Întrebaţi cine cred că va avea de câştigat dacă gazele descoperite în Mărea Negră NU vor fi exploatate în următorii ani, 50,1% dintre respondenţi menţionează Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenţi, 22,6% se opun acestei idei şi 11,5% reprezintă non-răspunsuri.
În opinia românilor, celelalte două reactoare nucleare de la Cernavodă ar trebui realizate în colaborare cu companii specializate din: Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte ţări (1,7%). Procentul non-răspunsurilor la această întrebare este de 14,3%.
58% dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenţioneze cu sume mici toţi consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câştigă.
Chestionaţi cu privire la cazul ipotetic în care România ar produce mai mult gaz decât consumă, 54,5% dintre cei intervievaţi consideră că surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite, în timp ce 40% sunt de părere că surplusul de gaz ar trebui vândut la export. 5,5% nu ştiu sau nu răspund.
90,6% dintre respondenţi apreciază că este important şi foarte important ca România să dezvolte sectorul energiei regenerabile. 86,4% dintre cei intervievaţi consideră că este important şi foarte important ca ţara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populaţiei. 85,8% dintre români sunt de părere că este important şi foarte important ca ţara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia. 76,1% consideră că este important şi foarte important ca România să exporte energie electrică.
La întrebarea deschisă (răspunsuri spontane) privind ţările cu care România ar trebui să păstreze cele mai bune şi apropiate relaţii de prietenie primul loc se situează pe SUA cu 28,7% dintre opţiuni, urmate de Germania, cu 14,9% şi de Rusia cu 14,1%. Urmează Franţa (4,5%), Canada (3,2%), China (3%), Marea Britanie (3%), Italia (2,6%), Ungaria (2,4%), Toate (2,1%), Moldova (1,7%), Uniunea Europeană (1,7%) şi Spania (1,5%). 5,4% au indicat alte ţări. 11,2% reprezintă non-răspunsuri. Statele Uniunii Europene şi menţiunea ”Uniunea Europeană” totalizează 30,6% dintre opţiuni.
Totodată, potrivit Barometrului, 66,1% dintre români consideră că este mai bine să lucrezi la stat decât la privat, în timp ce 27% sunt de părere că mai bine să lucrezi la privat decât la stat. 6,9% reprezintă non-răspunsuri.
În ceea ce priveşte sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenţi menţionează energia produsa de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliana (produsa de vant), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deseurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea carbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11% energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu răspund.
61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrica este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puţin importantă, 1,4% foarte puţin importantă. 51,4% dintre respondenţi consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puţin importantă, 1,2% foarte puţin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionaţi consideră că economisirea consumului de carburanţi este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puţin importantă, 1,5% foarte puţin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanţi.
La întrebarea ”Care este motivul principal pentru care consideraţi importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării şi 6,2% confortul personal.
Aproximativ 90% dintre respondenţi se declară preocupaţi foarte mult (64.6%) sau mult (28,1%) de preţul energiei. 6% menţionează că sunt preocupaţi de această problemă puţin, în timp 1,1% foarte puţin. 52,1% dintre cei intervievaţi se declară preocupaţi foarte mult (28,1%) de continuitatea aprovizionarii cu energie, în timp ce 36,8% aleg varianta mult. 8,7% menţionează că sunt preocupaţi de această problemă puţin, în timp 1,7% foarte puţin. 45,3% dintre respondenţi se declară preocupaţi foarte mult (28,1%) de impactul consumului de energie asupra mediului, în timp ce 40,9% aleg varianta mult. 10,3% menţionează că sunt preocupaţi de această problemă puţin, în timp 1,8% foarte puţin.
În ceea ce priveşte comportamentul de economisire, 23,7% dintre cei intervievaţi declară că reduc sau opresc căldura în timpul sezonului rece (când pleacă de acasă) întotdeauna, 38,5% de multe ori, 21,4% mai rar, 15,6% niciodată.
62,7% dintre respondenţi nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114, în timp ce 21% sunt de acord, iar 16,3% nu ştiu sau nu răspund. Atunci când este invocată posibilitatea scăderii investiţiilor companiilor din energie, cu impact negativ asupra producţiei de gaze, dezacordul faţă de OUG 114 este de 66,8%.
Majoritatea respondenţilor consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum: creşterea facturilor la gaze şi electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investiţiilor din sectorul energetic (54,8%), scrie Mediafax.
Totodată, Răzvan Nicolescu, partener, lider al industriei de energie şi resurse în Europa Centrală şi de Est al Deloitte a anunţat că Ministerul de Externe a numit, recent, un responsabil desemnat cu securitatea energetică.
Barometrul Securităţii Energetice a fost realizat de Inscop Research) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).
