Mișcările surprinzătoare petrecute în ultima vreme în partea dreaptă a spectrului politic par rezultatul unor greșeli de strategie. Ce se ascunde în culisele previzibilului eșec electoral?
Iată, integral, editorialul scris de Bogdan Chirireac pentru DCNews:
O conspiraţie împotriva preşedintelui Iohannis?
Cine “conspiră”? În primul rând, alegătorii – ar fi răspunsul cel mai simplu. Poporul muncitor, mai puţin interesat de autostrăzi şi căi ferate sau de capitaliştii români, are încă o imagine foarte bună a fostului guvern PSD. Dezastrul lăsat în urmă de tehnocraţi ajută foarte mult la cimentarea imaginilor pozitive din trecut. Şi, totuşi, dincolo de alegători, trebuie să mai fie ceva.
PNL, cu Alina Gorghiu preşedinte, are un discurs european, iar doamna începe să se suprapună tot mai mult cu imaginea femeilor politician din lumea occidentală. Cineva se opune însă ca PNL să obţină un scor rezonabil la viitoarele alegeri. Din afară, faptul se vede cu ochiul liber. Înăuntrul PNL, mulţi îl conştientizează, dar un îndrăznesc să vobească. Cele două elemente care nu vor permite liberalilor să se desprindă cu un scor mare la viitoarele alegeri sunt Cioloş şi USR.
Premierul Cioloş, conducătorul celui mai slab guvern din istoria României, a fost adus pe post de locomotivă a PNL, într-o ecuaţie complicată, de-a dreptul ridicolă, prin care nu candidează dar vrea să rămână prim-ministru. Istoria cu cei 8.300 de euro primiţi lunar de la Comisia Europeană, deşi se află în funcția de premier al României, poate fi şi o problemă de morală, şi chiar una legală. Nu acestea sunt importante acum. În campania electorală Cioloş dezvăluie, nu pentru sine – că el, practic, nu mai contează – ci pentru PNL un punct dureros: premierul României era plătit de străini.
Al doilea semn de întrebare este apariţia USR. Noul partid dă senzaţia unui butic ridicat lângă o fostă fabrică din anii comunismului. Singurul său scop este de a-şi falimenta gazda. Am văzut de mii de ori lucrul acesta în economia românească, în anii 90. În politică, însă, vedem abia acum, în 2016: USR îşi trage substanţa de la PNL. Mai mult îl sprijină pe acelaşi Cioloş pentru funcţia de premier.
Să fie oare o conspiraţie împotriva ambiţiei preşedintelui Iohannis de a avea un guvern al său ? Istoria ne-a arătat că România a progresat mai lesne atunci când preşedintele şi premierul au făcut parte din acelaşi partid.
La parlamentare, PNL pare să repete în mare greşelile făcute în vară la locale, în special în Bucureşti. Atunci, în mod aberant, un candidat cu şanse, Cristian Buşoi, a fost înlocuit, fără motiv, urmând apoi un lung lanţ de candidaţi care au adus partidul, în Capitală, la 11%. Probabil că, la parlamentare, cineva a fixat un target pentru PNL sub 20%.
