Acum aproape o luna de zile, Adrian Nastase publica pe blogul sau un text pe care-l consider o piesa importanta in dosarul deschis de Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie privind tentativa de sinucidere a fostului prim ministru. Reproduc o parte din aceasta postare.
Am citit textul la vremea respectiva – 27 Mai – si am considerat ca este un strigat absolut disperat al lui Adrian Nastase. El, omul politic (mult prea) orgolios, plin de siguranta, acuzat ca are accente de aroganta. El le cerea acuzatorilor sai, celor care i-au facut dosarul, sa se opreasca pina nu e prea tarziu. Ce putea insemna acest avertisment facut in luna mai? Ca ajunsese probabil la disperare, ca perspectiva puscariei insemna pentru el o realitate ce nu poate fi acceptata. Simtea probabil ca acuzatorii lui si suporterii politici ai acestora nu se vor lasa pina nu-l vor aduce intr-o celula de inchisoare.
Cel mai probabil, dupa 7 ani in care a stat mii de ore in fata procurorilor si in instantele de judecata, Adrian Nastase a cedat psihic. Si a decis (spun eu) de atunci sa se opuna arestarii si incarcerarii prin sinucidere.
Textul de 27 Mai mi se pare un indiciu destul de clar al faptului ca se pregatea pentru ceva “ireversibil”.
Acest ultim cuvint capata o semnificatie aparte, acum, cind am vazut ca Adrian Nastase s-a impuscat.
DESTUL !
Publicat mai 27, 2012
O scrisoare ce nu va ajunge niciodata la destinatar.
Timp de opt ani, v-ati impus propria cultura – a urii, a inselaciunii si a calomniei. Prin retorica voastra, plina de incrancenare si de minciuni, ati demonizat pe oricine nu a fost obedient fata de proiectul vostru de indoctrinare, fie ca a fost prieten din propriul partid, sau adversar legitim din afara lui. (…)
Din obsesia voastra de a va apara privilegiile cu orice pret si din frica pe care o aveti fata de democratie, ati uitat sa mai dati un sens guvernarii, ati creat haos si blazare in tara, oamenii si-au pierdut increderea in viitor si in forta solidaritatii. Ati pus semnul egalitatii intre interesul national si interesul de gasca. Ati incercat, si inca mai incercati, sa controlati tara prin frica si prin intimidare.
Ati fost mai ocupati sa-i persecutati pe cei cu gandire libera din jurul vostru, decat sa lucrati pentru tara, sa o dezvoltati, sa imbunatatiti viata cetatenilor ei.
Ati mers atat de departe incat sa mintiti, sistematic, prietenii Romaniei din afara granitelor ei. Ati indus in eroare ambasadorii straini de la Bucuresti, ati mintit prietenii nostri de la Bruxelles si ati inselat fundatiile internationale, reusind, in acest fel, sa va bateti joc de tara noastra si de poporul ei.
Desi stiu ca aceasta scrisoare nu va ajunge niciodata la mintea si la inima voastra, eu totusi va spun: DESTUL!
Opriti-va, inainte ca raul pe care l-ati facut si il faceti sa devina ireversibil.
Poate ca nu veti intelege inca ceea ce va scriu acum. Cu timpul, veti intelege, poate… (…)
Adrian Nastase
