Comisia Europeană a îmbunătăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,9% cât anticipa în iulie până la 5,8%, conform previziunilor economice de toamnă, publicate vineri.

După un an solid 2022, economia României ar urma să încetinească, cu un avans de aproximativ 2% în următorii ani, din cauza inflaţiei mai ridicate, a înăspririi condiţiilor financiare şi a efectelor negative ale invadării Ucrainei de către Rusia. Astfel, Comisia Europeană previzionează o creşterea a economiei României de 1,8% în 2023 şi 2,2% în 2024.

Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf la finalul acestui an, rămânând încă la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Rata inflaţiei ar urma să se situeze la 11,8% în 2022, la 10,2% în 2023 şi 6,8% în 2024, conform estimărilor CE.

Rata şomajului va fi în jur de 5-6%. Concret, rata şomajului ar urma să se situeze la 5,4% în 2022, la 5,8% în 2023 şi 5,4% în 2024.

Deficitul public ar urma să scadă gradual până la 4,8% din PIB în 2024, în urma veniturilor solide şi a declinului cheltuielilor curente ca procent din PIB, în principal datorită creşterii ridicate a PIB-ului nominal. Deficitul ar urma să se situeze la 6,5% din PIB în 2022, la 5% din PIB în 2023 şi 4,8% din PIB în 2024.

Ponderea datoriei în PIB ar urma să se situeze la 47,9% în 2022, la 47,3% în 2023 şi 47,6% în 2024.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară şi în toamnă) şi două seturi de previziuni intermediare (în iarnă şi în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro, scrie Agerpres.

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă: Estimările Comisiei Europene privind îmbunătățirea substanțială a perspectivei de creștere economică a României, de la 3,9% la 5,8% în acest an, oferă un plus de încredere investitorilor români și străini.
Faptul că într-un an atât de complicat, România a reușit să-și păstreze atractivitatea ca destinație de business, este datorat, în mare măsură, curajului dovedit de antreprenori și capacității lor de a se adapta permanent.
O contribuție definitorie o au investițiile private și publice, respectiv liniile de finanțare deschise din fondurile naționale și europene, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și măsurile guvernamentale prin care am preluat presiunea creșterii prețurilor la energie. Soluțiile pe termen scurt și mediu, precum cele de plafonare și compensare a prețurilor, adaptate inclusiv prin deciziile stabilite astăzi în Guvern, sunt complementare celor pe termen lung, ce tind spre obiectivul nostru de atingere a independenței energetice. Finanțarea recent obținută pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 de la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă se adaugă celorlalte investiții de anvergură pentru creșterea capacității de producție energetică a României.
Prognoza de toamnă a Comisiei Europene publicată astăzi semnalează însă și provocările pe care le avem în perspectiva următorilor ani pentru a reuși să menținem un ritm constant de creștere economică. Menținerea volumului consistent al investițiilor și orientarea lor către cercetare-inovare-dezvoltare, către sectoare care produc valoare adăugată, aliniate strategiilor europene de dezvoltare, sunt pe lista priorităților noastre. Adăugăm măsurile de îmbunătățire a calității vieții și sprijinirea celor mai vulnerabili, crearea de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor cetățenilor pentru că doar avansând în același ritm în domeniile economic și social, putem ajunge la progres și dezvoltare.

1 COMMENT

  1. Radu, acest ciuca semneaza ca primarul sau habar nu are pe ce lume traieste?! Zile astea a prezentat sedinta guvernului cu aberatii, una spunea el si alta era in acte! S-au obisnuit astia cu minciuna ca practica la nivel de stat din orice functie si guvern sau cotroceni!

Leave a Reply to parere...Cancel reply