In raportul senatorilor francezi, se reamintesc mai întâi contextul în care a fost conceput acest «dispozitiv provizoriu» care este MCV-ul şi criteriile de referinţă pentru fiecare ţară – 4 pentru România şi 6 pentru Bulgaria. Criterii care se referă la reformele judiciare, la combaterea corupţiei şi a criminalităţii.
In mod normal, Comisia europeană transmite anual un raport pe această temă Parlamentului european şi Consiliului. Anul trecut, în 2020, Comisia nu a prezentat însă un raport scris ci doar unul oral despre România iar pentru Bulgaria a estimat că recomandările din toamna lui 2019 sunt în continuare valabile. In aceste condiţii, Consiliul european nu a adoptat nicio concluzie anul trecut dar mai multe state, printre care şi Franţa, au contestat această metodă. Astfel, ultimul raport MCV despre Bulgaria şi România datează din octombrie 2019.
Analizând apoi în detaliu comentariile Comisiei europene din 2019 dar şi din 2017, raportul senatorilor francezi notează că spre deosebire de Bulgaria, «aprecierea CE despre România este mai puţin pozitivă, în particular pentru că dinamica reformei a dispărut în anul 2017. Evoluţia situaţiei în primele luni ale lui 2019 a fost sursa unor vii preocupări. In aceste condiţii, Franţa estimează prematur să se pună capăt MCV-ului, inclusiv pentru Bulgaria. Franţa considera ca acest mecanism trebuie păstrat câtă vreme obiectivele de referinţă fixate pentru fiecare ţară nu sunt complet atinse.»
Chiar dacă senatorii francezi afirmă că vorbesc în numele Franţei, în realitate, raportul lor trebuie relativizat şi nu reprezintă în niciun caz poziţia oficială a guvernului de la Paris. Comisiile permanente ale Senatului – precum cea de afaceri europene – examinează proiectele şi propunerile de lege care ţin de domeniile lor de competenţe. Pe lângă acest rol, comisiile pot de asemenea să-i informeze pe senatori şi să-i asiste în misiunea lor de control a guvernului. Este cazul raportului evocat mai sus care îi informează pe senatori despre statul de drept în UE.
Senatul francez întocmeşte însă o sumedenie de alte rapoarte de informare dar şi legislative, de anchetă, şamd. Pentru anul în curs, 2021, senatorii au întocmit déjà, printre multe altele, rapoarte de informare despre starea Poştei franceze, despre ecologia cursurilor de apă, despre impactul câmpurilor electromagnetice asupra sănătăţii animalelor din crescătorii şi deci despre situaţia statului de drept în Uniunea europeană. Asta nu înseamnă însă că aceste rapoarte au alt rol decât cel de a-i informa pe senatori despre anumite lucruri. «Puterea» unui astfel de raport de informare se opreşte la zidul Palatului Luxembourg, sediul Senatului francez.
In ceea ce priveşte raportul MCV, acesta trebuie mai întâi să existe – am văzut că ultimul datează de un an şi jumătate. Apoi, Comisia europeană face o propunere formală Consiliul european şi, în funcţie de poziţia acestuia, poate sau nu să ridice mecanismul, scrie rfi.ro
