Experţi ai Europa Nostra, cea mai importantă reţea europeană de patrimoniu european, şi Institutul Băncii Europene de Investiţii au sosit vineri în România pentru o misiune de patru zile în legătură cu Cazinoul din Constanţa, care are ca scop reactivarea monumentului de la Marea Neagră, listat ca fiind unul dintre cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa în 2018, la nominalizarea Asociaţiei ARCHÉ, scrie news.ro
După includerea Cazinoului din Constanţa pe lista celor mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa, misiunea este cea de-a doua etapă dintr-un program complex. Misiunea cuprinde două tipuri principale de activităţi: întâlniri cu părţile interesate de la nivel local şi naţional şi vizite la faţa locului.
În prima zi de la Constanţa, experţii, împreună cu reprezentanţii Asociaţiei ARCHÉ, au avut o întâlnire cu primarul Decebal Făgădău şi au vizitat centrul vechi al oraşului.
Sâmbătă, experţii vor participa la conferinţa „Conservarea şi reactivarea patrimoniului construit”, organizată de Institutul Naţional al Patrimoniului în parteneriat cu Primăria Constanţa şi Asociaţia ARCHÉ, iar duminică experţii, conduşi de un arhitect local, vor efectua o vizită tehnică la cazino.
Ultima zi a misiunii este dedicată întâlnirilor din Bucureşti cu autorităţile naţionale, precum Compania Naţională de Investiţii şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.
După misiunea la faţa locului, echipa multidisciplinară va oferi consultanţă tehnică, va identifica posibile surse de finanţare şi va mobiliza un sprijin larg pentru a salva acest punct de reper al patrimoniului. Specialiştii vor formula planuri de acţiune fezabile pentru sit-urile listate în programul Europa Nostra până la sfârşitul anului.
Reprezentanţii Europa Nostra şi ai Institutului Băncii Europene de Investiţii, cu expertiză în domeniul financiar şi în protejarea patrimoniului cultural construit sunt: Barbara Van der Wee, arhitect specializat în conservarea, restaurarea şi revitalizarea patrimoniului, profesor şi director de programe al Centrului internaţional pentru conservarea clădirilor şi oraşelor istorice „Raymond Lemaire” din cadrul KULeuven din Belgia, Peter Bond, inginer britanic care a lucrat cu Consulting Engineers timp de mai mulţi ani înainte de a se alătura Băncii Europene de Investiţii (BEI) în calitate de Consilier Tehnic, Ştefan Bâlici, arhitect, conferenţiar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti,
departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului. Este manager al Institutului Naţional al Patrimoniului, principala instituţie din România care se ocupă cu protejarea, cercetarea şi inventarierea patrimoniului cultural naţional.
Această misiune de experţi în România este corelată cu o serie de evenimente organizate de Institutul Naţional
al Patrimoniului cu prilejul Zilei Mondiale Art Nouveau, în Constanţa, Târgu Mureş şi Timişoara, pe 9 şi 10 iunie,
cu scopul de a creşte gradul de cunoaştere şi apreciere a patrimoniului #ArtNouveau din Romania în rândul
publicului larg.
Misiunea are loc în cadrul Anului European al Patrimoniului Cultural 2018, care sărbătoreşte patrimoniul cultural
comun al Europei – la nivel european, naţional, regional şi local – şi urmăreşte încurajarea cetăţenilor europeni
să descopere şi să se angreneze în patrimoniul cultural.
Programul „Cele mai periclitate 7 situri” a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra împreună cu Institutul Băncii Europene de Investiţii, ca partener fondator. Acesta a fost inspirat de un proiect similar realizat cu succes de Trustul Naţional al SUA pentru Conservarea Istorică. „Cele mai periclitate 7 situri” nu este un program de finanţare. Scopul său este de a servi drept un catalizator al acţiunii şi de a promova “puterea exemplului”. Proiectul beneficiază de sprijinul programului Europa Creativă al Uniunii Europene, ca parte a reţelei Europa Nostra “Sharing Heritage – Sharing Values”.
Cazinoul este un monument istoric emblematic pentru oraşul Constanţa şi pentru România. Edificiul a fost ridicat în timpul „febrei cazinourilor” ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea, şi şi-a deschis porţile în 1910. Daniel Renard, arhitectul româno-elveţian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I.
Clădirea a devenit, în timp, un reper al ţărmului Mării Negre. Văzut de pe mare, Cazinoul se înalţă pe un promontoriu stâncos, părând a aparţine mării mai degrabă decât oraşului, impresie întărită şi de decoraţia de inspiraţie marină a clădirii.
Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundaţiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine şi clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu şi leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoţită pe tot parcursul de o centură verde. Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spaţios şi bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spaţii tehnice şi este completat de terase deschise.
Principala ameninţare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea şi ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala şi procesul de îngheţ-dezgheţ accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile şi furtunile au distrus majoritatea ferestrelor faţadei dinspre mare, permiţând ploii, zăpezii, păsărilor şi animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce la prăbuşirea acoperişului.
De-a lungul timpului clădirea a adăpostit, alternativ, funcţiuni comerciale şi funcţiuni publice (când edificiul s-a aflat în grija statului). În anii 2000 clădirea a fost abandonată, stare în care se găseşte şi astăzi ca urmare a incapacităţii administrative de a se găsi finanţare pentru a demara o operaţiune de salvare, restaurare şi revitalizare. Situaţia a fost prelungită de eşuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitaţie publică.
Clădirea a trecut de mai multe ori din administraţia municipiului Constanţa în administraţia altor instituţii, ultima dintre acestea fiind Compania Naţională de Investiţii din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Această stare de incertitudine adminstrativă a întârziat şi mai mult demararea unui proces adecvat de restaurare. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin trei procese de restaurare, de o calitate discutabilă, care pun probleme suplimentare unei viitoare campanii de reactivare.
