Rusia va limita până în octombrie navigaţia navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, a anunţat Ministerul Apărării rus, informează vineri AFP.

Tensiunile ruso-ucrainene cresc în intensitate de mai multe săptămâni. Guvernul ucrainean se teme că Moscova caută să provoace un casus belli pentru a încerca să justifice o operaţiune armată, în timp ce Rusia acuză Kievul că pregăteşte o ofensivă împotriva separatiştilor proruşi în estul Ucrainei.

Rusia a comasat efective militare importante în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, şi a lansat manevre maritime în Marea Neagră.

“Din 24 aprilie orele 21:00 până pe 31 octombrie 21:00 trecerea prin apele teritoriale ale Federaţiei Ruse pentru navele militare şi alte nave oficiale străine va fi suspendată”, a anunţat Direcţia pentru navigaţie a Ministerului Apărării rus, potrivit RIA Novosti.

Sunt vizate trei zone, extremitatea vestică a Crimeei, cea de la sud de Sevastopol până la Hurzuf şi un “dreptunghi” din largul peninsulei Kerci lângă parcul natural Opukski.

Această din urmă zonă este cea mai controversată pentru că este aproape de strâmtoarea Kerci ce leagă Marea Neagră cu Marea Azov şi care este una de importanţă crucială pentru exporturile de cereale sau de oţel produse în Ucraina. Ciocniri au avut loc aici în trecut, cum s-a întâmplat în 2018 când Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene. Kievul şi Occidentul au acuzat atunci Rusia că împiedică deliberat navigaţia navelor comerciale prin strâmtoarea Kerci, Moscova revendicând controlul asupra ei în urma anexării Peninsulei Crimeea.

Rusia a construit cu mari costuri un pod deasupra strâmtorii, pentru a lega teritoriul său de peninsula anexată.

Ministerul Afacerilor Externe ucrainean a criticat restricţiile de navigaţie decise de Rusia, denunţând încă de joi, înainte ca zonele vizate să fie cunoscute, “o uzurpare a drepturilor suverane ale Ucrainei”. El a subliniat de asemenea că, în virtutea Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării, “Rusia nu trebuie nici să împiedice, nici să jeneze transportul prin strâmtoare în direcţia porturilor de la Marea Azov”.

NATO şi-a exprimat vineri ‘îngrijorarea’ faţă de manevrele maritime din jurul peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014, şi a cerut ca Moscova să garanteze ‘liberul acces’ la porturile ucrainene la Marea Azov, transmite AFP.

‘Îi cerem Rusiei să garanteze liberul acces la porturile ucrainene la Marea Azov şi să permită libertatea de navigaţie’, se arată într-un comunicat al Alianţei.

Restrângerea accesului în anumite zone din Marea Neagră şi în strâmtoarea Kerci (care leagă Marea Neagră cu Marea Azov) ar constitui ‘o acţiune nejustificată’ ţinând de ‘un comportament destabilizator din partea Rusiei’, adaugă comunicatul.

Conform purtătoarei de cuvânt a Alianţei, NATO cheamă de asemenea la o ‘dezescaladare imediată’ din partea Moscovei în această zonă marcată de puternice tensiuni.

Vineri, Ministerul Apărării de la Moscova a anunţat că Rusia va limita până în octombrie navigaţia navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, dintre care una este situată în largul peninsulei Kerci.

În trecut aici au avut loc ciocniri, cum s-a întâmplat în 2018 când Rusia a sechestrat trei nave militare ucrainene.

În urma anexării peninsulei Crimeea, Moscova revendică şi controlul asupra strâmtorii Kerci.

Cancelarul Angela Merkel, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cel ucrainean Volodimir Zelenski au lansat vineri un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune, relatează AFP, Reuters şi EFE.

Cancelarul german, preşedinţii francez şi ucrainean au exprimat în cadrul unei videoconferinţe preocuparea lor comună faţă de această activitate militară rusă “la frontiera cu Ucraina, precum şi în Crimeea anexată ilegal” şi au chemat la retragerea “acestor întăriri de trupe pentru a se ajunge la o detensionare”, potrivit unui comunicat comun transmis de cancelaria germană.

La finalul întrevederii de la Paris între Macron şi Zelenski, cărora li s-a alăturat cancelarul Angela Merkel prin videoconferinţă, liderii Franţei şi Germaniei au reiterat ataşamentul pentru “independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”.

Comunicatul subliniază necesitatea respectării acordurilor de pace de la Minsk pentru a opri conflictul din estul Ucrainei, precum şi angajamentul Germaniei şi Franţei de a relua convorbirile în aşa-numitul format Normandia – adică dialogul dintre Rusia şi Ucraina, sub medierea Franţei şi Germaniei.

Preşedintele ucrainean s-a declarat pregătit pentru discuţii cu omologul său rus Vladimir Putin, cu participarea Franţei şi a Germaniei, într-o încercare de a atenua tensiunile legate de mobilizarea de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Zelenski, care a făcut această declaraţie după întâlnirea de la Paris cu Emmanuel Macron, a apreciat, de asemenea, că un summit între Vladimir Putin şi preşedintele american Joe Biden ar putea contribui la calmarea situaţiei.

Discuţiile dintre cei trei participanţi la convorbirile în format Normandia au avut loc pe fondul îngrijorărilor provocate de mobilizarea de trupe şi echipamente militare ruse la graniţa ruso-ucraineană şi al numeroaselor încălcări ale armistiţiului în Donbas, scrie Agerpres.

2 COMMENTS

  1. Rusia vrea sa-si extinda agresiunea militara in bazinul Marii Negre …. in propriile ape teritoriale!!! Hai ca-i tare asta!
    Si daca Rusia cere, in compensatie, trimiterea fortelor armate ucrainiene la granita de vest a tarii, “într-o încercare de a atenua tensiunile bla bla bla”?

  2. Sunt actiuni in zona lor si nu pe partea Romaniei. Acum sa dam cartile pe fata, ce ascunde guvernul de ochii cetatenilor romani, in legatura cu viitoarele actiuni pe ukraina? Intreb si eu(!!!)! Pare ca sunt trase la indigo actiunile antice privind implicarea cetatenilor si a Romaniei in toate presupusele conflicte intre alte tari, imi amintesc de ukraina anilor 1944-1945, cand armata romana a fost plasata in zonele de conflict, zone de conflict care nu aveau nicio legatura cu Romania! Si atunci si acum, caposii occi se bagasera in treburile interne ale altor tari, dansand cu trupe distrugand totul in jur prin tarile vecine. Inca imi amintesc toata mizeria din acea perioada care cam coincide cu actuala. Asadar, ce ascunde csat-ul si plavanul de lux de ochii cetatenilor romani in legatura cu pasii urmatori? Ne vom trezi asupra faptului implinit ca in acea perioada? Deja se vad pasii viitorului despre care, cred ca iti amintesti, prin calculul meu!

Leave a Reply to Augustin RadescuCancel reply