de Alina Mungiu-Pippidi

Gata cu suspansul! Cei care se temeau că Iohannis nu candidează pentru al doilea mandat s-au liniştit sîmbătă dimineaţa, cînd preşedintele, în loc să răspundă la întrebarea arzătoare a tuturor, ce face cu Kovesi, ne-a informat de chestiunea arzătoare care îl preocupa pe el, că mai candidează o dată, deşi alegerile sunt la sfîrşitul lui 2019.

Pe Facebook a fost ceva mai clar, și anume a spus că va candida cu mesajul anticorupției, asta după ce a venit în primul mandat cu mesajul că la sfîrșitul mandatului său nu se va mai vorbi despre corupție și a fost hăituit de-a dreptul în timpul candidaturii sale de un proces de incompatibilitate declanșat de ANI la sugestia SRI – primarul Iohannis, ca multe sute de primari, încălcase regula de a nu face parte din consiliul unei societăți de apă și canalizare. Apărarea lui a fost că societatea nu era doar a orașului, ci regională, pe scurt, un chițibuș pe formă cu care a cîștigat, desigur, după ce și-a început mandatul.

La scurt timp după aceea, șeful ANI, Horia Georgescu, a fost arestat pentru fapte petrecute pe cînd era într-un consiliu la agenția de restituire a proprietăților. Cazul s-a încurcat între timp, iar Georgescu a pretins mereu că a fost o răzbunare. La fel, contracandidatul Victor Ponta s-a trezit cu dosare mai degrabă ciudate, că l-ar fi pus pe Ghiță pe listă, că a sponsorizat venirea lui Tony Blair (știm toți că îl punea oricum) sau că a spălat bani și a trișat fiscul cînd a luat bani nu tocmai munciți, dar pe contract, de la Șova, din care și-a plătit impozitele la stat. Noroc cu judecătorii că l-au mai achitat pe unde era chiar groasă. Al doilea concurent potențial, Călin Popescu Tăriceanu, s-a trezit cu un dosar pentru mărturie minicnoasă la care niciun președinte de Senat din Europa nu ar fi ajuns din prima să vorbească cu procurorii, dar a fost achitat între timp de judecători, iar al treilea, Liviu Dragnea, care a devenit și numărul 1 după ce a cîștigat alegerile în 2016, s-a trezit cu o mie de dosare, niciunul convingător din cale afară (la ce puteri are statul la ora asta, cînd nu mai există secret bancar, să nu ai nici șpagă, nici avere necuvenită la unul pe care îl prezinți ca inamicul public nr. 1, să ai doar instigare la un abuz în serviciu de acum zece ani, e justiție de clasa I, ce să mai vorbim), dar suficiente ca să nu mai poată fi contracandidatul nimănui.

(…)

Chiar dacă i-a luat ceva vreme lui Iohannis să se convingă, că venise cu agenda să ne scoată din MCV la început, mesajul cu corupția e profitabil electoral. Pesediștii sunt răi dacă rămîn la PSD, altfel dacă fac pasul în zona obscură, devin buni de tot, o regulă începută cu Grindeanu și continuată prin Tudose, Vlase și așa mai departe. Ca să înțelegem toți bine, singurul pesedist bun e un pesedist securist, ceea ce ar trebui să umple de bucurie PSD, că totuși o cale de salvare e mai bună decât niciuna…

Vreo cincizeci de mii de români își exprimaseră deja entuziasmul la vreo două ore după declarația lui Klaus pe pagina de circa 1,7 milioane fani Iohannis. Nu sunt mulți, dar e un început. Restul probabil se mai gîndesc ce i-o fi venit.

Uite ce i-a venit. Cu contracandidații lui ocupați toți cu justiția și cu un sprijin extern unanim în vederea președinției europene, Iohannis a băgat de seamă că există un moment politic excepțional care îi poate asigura realegerea, pe care riscă să o piardă chiar fără adversari din cauza lipsei de mobilizare a celor 1.650.000 de susținători cam dezumflați, ca și a celorlalte trei milioane de-a dreptul dezamăgite.

Acesta e suspendarea sa de către PSD, excepțională lansare pe gratis a campaniei sale electorale! Și atunci, oricîte sprîncene mirate s-or ridica prin jur, s-a grăbit omul să ne anunțe că avem ce face, alegîndu-i iarăși pe el și crema pesediștilor paraleli la Palatul Cotroceni.

http://www.romaniacurata.ro/lansare-de-suspendare/