Scandalul PSD Harghita-separatism secuiesc

Liderul PSD Harghita, Mircea Duşa, spune că un consilier local PSD din Miercurea Ciuc, Traian Chindea, va fi exclus din partid dacă se va constata că a votat “pentru” memorandumul privind autonomia iniţiat de CNS şi adoptat într-o şedinţă a CL, însă Chindea susţine că s-a abţinut de la vot.

Preşedintele PSD Harghita, Mircea Duşa, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că, începând din luna iunie, mai multe consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au aprobat un memorandum pentru declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc.

“În cele trei judeţe, UDMR şi organizaţiile minorităţii maghiare au luat iniţiativa de a adresa o scrisoare consiliilor locale, prin care să aprobe un memorandum pentru declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Din informaţiile pe care le am, în fiecare judeţ prefecţii au atacat în instanţă hotărârile consiliilor locale, fie municipale, orăşeneşti şi comunale şi în continuare consider că un asemenea demers este anticonstituţional şi este îndreptat împotriva suveranităţii statului român”, a spus Duşa.

Potrivit acestuia, un astfel de memorandum a fost aprobat şi de Consiliul Local Miercurea Ciuc în cea mai recentă şedinţă ordinară, din 27 iunie, iar consilierul social-democrat Traian Chindea ar fi votat “pentru” acest proiect.

“Am înţeles că şi în municipiul Miercurea Ciuc s-a organizat un astfel de vot şi un consilier municipal social-democrat, Chindea Traian, ar fi votat pentru acest proiect. Dacă acest lucru este adevărat şi se dovedeşte că domnul Chindea a votat acest proiect, vom proceda la excluderea dânsului din PSD şi, în conformitate cu Legea 393 privind statutul aleşilor locali, îşi va pierde şi mandatul de consilier”, a afirmat Mircea Duşa.

Presa locală a relatat că Traian Chindea ar fi votat hotărârea CL Miercurea Ciuc privind “unele măsuri pentru apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din municipiu” şi Petitia adresată Parlamentului şi Guvernului României în care se men?ionează, printre altele, că “la delimitarea unităţilor administrativ-teritoriale se va ţine cont în mod obligatoriu de voinţa populaţiei din unitatea respectivă” şi că “orice efort de reorganizare administrativă este obligatoriu să ia în considerare dimensiunile care ţin de protecţia minorităţilor naţionale”.

În aceeaşi hotărâre, iniţiatorii au solicitat Parlamentului şi Guvernului României să respecte toate angajamentele internaţionale ale ţării în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, “să se creeze o regiune administrativă a României, care să fie denumită Ţinutul Secuiesc”, “un statut autonom acestei regiuni, pe baza unei legi organice, care va fi înaintat Parlamentului României”, urmând ca “în acele unităţi teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 10%, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială în unităţile teritorial-administrative respective, având acelaşi statut cu limba oficială a statului”.

Într-un comunicat de presă, consilierul PSD Traian Chindea a respins acuzaţiile, susţinând că s-a “ab?inut” în timpul votului, din mai multe considerente.

“În legătură cu proiectul de hotărâre privind unele măsuri privind apărarea unor interese legitime ale locuitorilor din municipiul Miercurea Ciuc, aflat pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Local din data de 27 iunie, precizez că în timpul votului m-am abţinut pentru următoarele: această petiţie nu a fost analizată şi nu avea avizul niciunei comisii de specialitate, fundamentarea proiectului de hotărâre a fost făcută pe baza unui tabel cu referendumuri pentru Ţinutul Secuiesc ale comunităţilor din afara municipiului Miercurea Ciuc şi chiar din afara judeţului Harghita (localităţi din judeţele Braşov, Mureş, Covasna), iar Consiliul Local Miercurea Ciuc nu are competenţă de a lua hotărâri pentru alte localităţi. Mai mult, la proiectul de hotărâre şi la petiţie era anexat un tabel anexă din care rezulta că ar fi avut loc referendumuri pentru Ţinutul Secuiesc în localităţile Bilbor (poziţia 15), Corbu (poziţia 37), Gălăuţaş (poziţia 56), Sărmaş (poziţia 122), Subcetate (poziţia 131), Topliţa (poziţia 136), Tulgheş (poziţia 137), Voşlobeni (poziţia 150), ceea ce reprezintă un mare neadevăr, un fals grosolan de neacceptat”, a afirmat Chindea.

El a susţinut că “din eroare s-a înţeles” că ar fi votat “pentru” acest proiect, în condiţiile în care “nu a avut loc un vot electronic, precis controlabil”, ci prin ridicarea mâinii.

Consilierul local PSD mai spune că nu este “un trădător de ţară şi de neam? ?i face apel la “înţelegere, pace, prietenie şi respect din partea secuilor faţă de românii minoritari din acest areal geografic”.

“Am fost militar activ, nu mi-am trădat şi nu-mi voi trăda niciodată ţara şi neamul, sunt mândru că sunt român, iar prevederile Constituţiei referitoare la fundamentul statului român, precum: suveranitatea, independenţa, unitatea, drapelul imnul de stat, pentru mine sunt sfinte, de aceea salut cu satisfacţie poziţia Comisiei Europene de respingere a Iniţiativei Cetăţeneşti Europene privind protecţia minorităţilor naţionale, Minority Safe Pack, iniţiată de UDMR şi susţinută de Uniunea Federală a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), al cărei vicepreşedinte este domnul Kelemen Hunor, pentru că această iniţiativă ar aduce atingere gravă suveranităţii statului român, ar acorda prerogative suprastatale şi ar deschide calea spre secesiune şi sunt în consens cu poziţia preşedintelui PSD Victor Ponta şi a ministrului de externe Titus Corlăţeanu faţă de această chestiune”, a afirmat consilierul PSD.

Prefectura Harghita a atacat în instanţă, în luna iunie, patru hotărâri ale consiliilor locale Ditrău, Gheorgheni, Lăzarea şi Suseni, prin care era aprobat un memorandum iniţiat de CNS privind înfiinţarea regiunii administrative Ţinutul Secuiesc cu statut autonom.

Prefectul Jean-Adrian Andrei declara că aceste solicitări contravin Constituţiei României şi reglementărilor din actele normative.

“Mai mult decât atât, aceste acte nu sunt valabile întrucât există o lipsă a competenţelor materiale a consiliilor locale de a emite sau a adopta astfel de acte administrative. De aceea, orice hotărâre care vizează astfel de teme nu poate fi adoptată în baza unei competenţe legale, în consecinţă nu poate produce raporturi juridice şi nu are forţă executorie, nefiind obligatorie”, preciza, la vremea respectivă, prefectul judetului Harghita.