Sunt co-semnatarul unei scrisori deschise catre doi lideri UE : presedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker si Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini. Este un semnal ferm de solidaritate in fata agresiunilor repetate ale Rusiei.

https://www.europeanvalues.net/openletter/

Scrisoarea deschisă a unor experți în securitate europeană adresată Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini

 

Domnule Președinte al Comisiei Europene,

Doamnă Înalt Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate,

Sâmbătă, 4 martie 2018, pentru prima dată în ultimii 70 de ani, a avut loc pe teritoriul european un atac cu arme chimice. Serghei și Iulia Skripal au fost otrăviți în Salisbury cu un agent neurotoxic de proveniență militară, de tipul celor realizate de către Rusia. Atacul a fost însoțit de o campanie masivă de dezinformare realizată de Rusia. Uniunea Europeană a dat un răspuns rapid și hotărât. A condamnat ferm atacul și multe state membre UE au expulzat diplomați ruși.  

Avem nevoie de o hotărâre similară care să arate că UE este gata să se apere împotriva operațiunilor destructive de dezinformare ale Rusiei, care încearcă să abuzeze de vulnerabilitățile noastre. Imediat după atacul de la Salisbury, Consiliul European a invitat Înaltul Reprezentant și Comisia să prezinte un plan de acțiune referitor la dezinformare.

Este șansa dumneavoastră de a transmite în sfârșit un semnal puternic către Rusia: acela că UE nu tolerează ca Rusia să exploateze valorile și principiile sale fundamentale, precum este libertatea de exprimare, pentru operațiuni informaționale maligne al căror scop este slăbirea UE și a statelor sale membre. Încă din 2015, Consiliul European a însărcinat Comisia și SEAE (Serviciul European pentru Acțiune Externă) să răspundă campaniei de dezinformare desfășurate de Rusia și primul pas a fost înființarea unei echipe de comunicare în cadrul SEAE –Task Force Est pentru Comunicare Strategică.

Paralel cu activitatea specialiștilor europeni care se concentrează pe politica externă și de securitate, urmărim îndeaproape activitățile Comisiei în ceea ce privește contracararea amenințării reprezentate de campaniile de dezinformare. Mulți dintre noi au cooperat cu East Stratcom Task Force încă de la înființarea ei. Am văzut direct cum capacitatea singurei echipe mandatate de șefii de stat și de guvern nu a fost susținută așa cum ar fi trebuit să fie.

Anul trecut, un număr de 65 de experți din toată Europa, au cerut Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, să tripleze capacitatea Echipei STRATCOM Est și să îi aloce un buget în milioane euro, pentru a fi posibil ca aceasta să-și poată îndeplini mandatul așa cum a fost stipulat de către Statele Membre și de către Parlamentul European.  

Acest lucru nu s-a întâmplat. Singurul buget alocat pentru echipa și așa mică este de 1,1 milioane euro prin Parlamentul European și ca rezultat, echipa nu are un buget permanent care să determine realizarea planificării strategice pe termen lung. Răspunsul UE la dezinformarea practicată de Rusia este bazat doar pe câțiva experți plătiți mai ales de state membre, în timp ce investiția oficială a Rusiei în propriile canale de propagandă depășește un miliard de euro. În continuare, Comisia nu reușește să dea un răspuns practic dezinformării pro-Kremlin, în ciuda apelurilor repetate ale Statelor Membre, ale Parlamentului European și ale numeroșilor experți în problematica de securitate.  

Cunoaștem și alte inițiative ale Comisiei. Problema este că acestea fie nu reușesc să observe că Rusia este de departe cel mai agresiv actor extern în spațiul dezinformării, fie nu reușesc să conceapă un răspuns consistent împotriva acestui actor. Acest fapt înseamnă că STRATCOM Est este până în acest moment unicul răspuns împotriva agresiuni reprezentate de campania ostilî de informare a Kremlinului.

Se apropie alegerile pentru Parlamentul European. Am văzut încercările orchestrate de Rusia pentru a controla alegerile din Franța (2017, prezidențiale) și Brexit. Câteva exemple în acest sens: Rusia a atacat website-ul Parlamentului german înainte de alegeri și a manipulat informațiile în contextul votului de independență din Catalonia, pentru a influența opinia publică. Tocmai STRATCOM Est prezintă dovezile disponibile public legate de activitățile ostile ale Rusiei. Acest stat derulează o campanie de dezinformare în ceea ce privește doborârea avionului MH17 și a atacurilor cu arme chimice din Siria.

În aprilie 2018, în Marea Britanie, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Suedia, Germania și Franța, majoritatea oamenilor suspectau că Rusia este în spatele otrăvirii de la Salisbury. Dar în Bulgaria, 81% nu credeau că există suficiente dovezi legate de implicarea rusă. 54% considerau că în cazul Skripal a existat o provocare împotriva Rusiei. Și în octombrie, 28% din ruși credeau că Skripal tatăl și fiica fuseseră de fapt otrăviți de serviciile de informații britanice. 3% credeau că atacul a fost înfăptuit de serviciile ruse de informații. Alți 56% dintre respondenți afirmau că ”poate fi oricine”.  

Răspunsul slab al UE în fața dezinformării ruse periclitează credibilitatea internațională a UE, inclusiv în ceea ce privește asigurarea securității pentru proprii cetățeni și oferă ocazia actorilor malefici să intervină nestingheriți.  

Astfel, vă adresăm rugămintea ca, în calitate de Președinte al Comisiei Europene și de Înalt Reprezentant pentru Politică Externă și de Securitate, să demonstrați că această Comisie va face ceva în acest domeniu important. În calitate de experți în securitate europeană, propunem următorii trei pași:

1.  În acest moment, în care Comisia este pe punctul de a prezenta Planul de Acțiune referitor la dezinformare, Rusia trebuie identificată în mod explicit ca principala sursă a dezinformării ostile împotriva UE și a valorilor sale. Am văzut eforturi în Comisie de a evita să se arate Rusia cu degetul, dar, după cum am văzut în numeroase situații, acest tip de abordare încurajează Kremlinul să fie și mai agresiv. Rusia trebuie să fie indicată oficial ca responsabilă pentru ostilitățile necontenite la adresa Europei.
2. Singurul organism mandatat de Consiliul European, Task Force Est pentru Comunicare Strategică din cadrul SEAE, are nevoie de 30 de experți suplimentari cu mai multe abilități de specialitate și limbaj pentru a fi capabil să analizeze dezinformarea pro-Kremlin cu resurse umane adecvate, inclusive în perioada următoare, a alegerilor pentru Parlamentul European. Faptul că, din 2015, Comisia, care are mii de angajați, a fost incapabilă și nu a dorit să asigure aceste resurse pentru singura echipă de specialiști a UE în această problemă, în ciuda numeroaselor solicitări ale Șefilor de Stat și de Guvern din Statele Membre UE, ale miniștrilor de externe și ale Parlamentului European, sau ale comunității experților europeni, este un eșec politic strategic al Președintelui Juncker și a Înaltului Reprezentant Mogherini.
3. Task Force Est pentru Comunicare Strategică din cadrul SEAE trebuie să dispună de un buget anual de cel puțin 5 milioane euro pentru documentare specială, monitorizare și campanii. Fără un buget real pentru munca sa, această echipă nu va putea avea impact relevant asupra problemei a cărei soluționare a fost cerută în repetate rânduri de către Statele Membre și Parlamentul European. Bugetul adecvat este necesar pentru monitorizarea adecvată a surselor din domeniul dezinformării, atât din media tradiționale, cât și din media sociale, ca și din alte surse netradiționale. Comisia trebuie să folosească de asemenea și instrumentele existente pentru întărirea pe termen lung a sprijinului financiar și a altor tipuri de susținere pentru presa locală independentă care lucrează în sau referitor la Rusia și la alte state din Parteneriatul Estic.

Semnatari:

• Harpaul Alberto, Centennial Group International, SUA

• Alex Alexiev, Președinte, Balkan and Black Sea Studies (cbbss.org) și BulgariaAnalytica.org, Bulgaria

• Karl Altau, Comitetul Național Reunit Baltic American,  Estonia

• Laima Andrikiene, Membri al Parlamentului European, Lituania

• Erkki Bahovski, Editor al Diplomaatia, Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate, Estonia

• Kamil Basaj, CEO, Info Ops, Polonia

• Valdis Berzins, Editor, știri externe, cotidianul Latvijas Avize, Letonia

• Petr Bohacek, Director, European Security Journal, Cehia

• Michael Boltze, B&B Boltze GbR, Germania

• Eto Buziashvili, Georgian Strategic Analysis Center, Georgia

• Arnaud Castaignet, Director Relații Publice, e-Residency, Estonia

• Halina Coinas, Kharkiv Human Rights Protection Group, Ucraina

• Viola von Cramon, fost membru al Bundestag (Alianța 90/Verzii), Germania

• Slawomir Debski, Director, Polish Institute of International Affairs (PISM), Polonia

• Kestutis J. Eidukonis, Președinte, VilNews.com, Lituania

• Yevhen Fedchenko, Redactor-Șef, StopFake, Ucraina

• Iulian Fota, fost consilier prezidențial pentru securitate națională, România

• Rob Gill, Irish-Ukrainian Solidarity, Irlanda

• Gustav Gressel, Senior Fellow, ECFR, Germany

• Șota Gvineria, Senior Fellow, EPRC, Georgia

• Joel Harding, expert independent în domeniul războiului informational, SUA

• Pavel Havlíček, Fellow, Asociația pentru Probleme Internaționale, Cehia

• Gunnar Hökmark, Membru al Parlamentului European, Suedia

• Boris Cikulai, Președinte al Consiliului de Conducere, Forumul Ucrainenilor din Republica Cehă, Cehia

• Gyarmati Istvan, Fundația ICDT, Ungaria

• Wojciech Jakóbik, Redactor șef, BiznesAlert.pl, Polonia

• Bojan S. Janković, Președinte, League West (Liga Zapad), Serbia

• Peter Jukes, Dial M for Mueller, SUA

• Ruslan Kavațiuk, Consilier, Vicepremier pentru integrare Europeană și Euro-Atlantică, Ucraina
• Tunne Kelam, Membru al Parlamentului European, Estonia

• Maksym Khylko, Fundația Inițiativa de cercetare est-europeană, Ucraina

• Bjarne Kim, autor, Danmarca

• Tamar Kintsurashvili, Fundația pentru Dezvoltarea Media, Georgia

• James Kirchick, Fellow, Brookings Institution, SUA

• David J. Kramer, fost asistent pentru democrație, drepturile omului și muncă al Sercretarului de Stat al SUA, SUA

• Marius Laurinavičius, Senior Fellow, Vilnius Institute for Policy Analysis, Lituania

• Andrii Lavrenuk, correspondent în Franța al Agenției Naționale de Presă a Ucrainei, UKRINFORM, Ucraina

• Jan Lipavský, Membru al Parlamentului, Cehia

• Ivan Lozowy, Mișcarea împotriva Corupției, Ucraina

• Radu Magdin, VP, Strategikon, România

• Juraj Mesik, analist, Asociația Slovacă pentru Politică Externă, Slovacia

• Jelena Milič, Director, Centrul pentru Studii Euro-Atlantice, Serbia

• Giorgi Muchaidze, Director Executiv, Atlantic Council of Georgia, Georgia

• Andrej Novak, European Cosmopolitan Consulting, Germania

• Vít Novotný, Wilfried Martens Centre for European Studies, Belgia

• Paata Gaprindashvili, Director, Georgia´s Reforms Associates (GRASS), Georgia

• Dmytro Potekhin, FakesRadar.org, Ucraina

• Kristi Raik, Director, Institutul Estonia pentru Politică Externă, Estonia

• Nima Rashedan, CivicCloud, Polonia

• Giedrius Sakalauskas, Director, Res Publica – centrul rezilienței civile, Lituania

• Sven Sakkov, Director, Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate, Estonia

• Jacek Saryusz-Wolski, membru al Parlamentului European, Polonia

• Robert Seely, membru al Parlamentului din partea Insulei Wight, Marea Britanie

• Eugeniusz Smolar, Centrul pentru Relații Interanționale, Polonia

• Vladimir Socor, Senior Fellow, The Jamestown Foundation, SUA

• Evgeni Starikov, KIT, Karlsruhe, Germany

• Alice Stollmeyer, Defending Democracy, Belgia

• Radu Tudor, Pol&Mil Analyst, România

• Andreas Umland, Senior Fellow, Institute for Euro-Atlantic Cooperation, Ucraine

• Marcel H. Van Herpen, Director, The Cicero Foundation, Olanda

• Ilian Vassilev, fost ambasador al Bulgariei în Rusia, Bulgaria

 

 

Open Letter by European Security Experts to President of the European Commission J. C. Juncker and High Representative for Foreign and Security Policy Federica Mogherini

Please, start taking pro-Kremlin disinformation seriously

 

Dear President of the European Commission,

Dear High Representative for Foreign and Security Policy,

On Sunday, March 4, a chemical weapons attack was conducted on European soil for the first time in over 70 years. Sergei and Yulia Skripal were poisoned in Salisbury with a military-grade nerve agent of a type developed by Russia. The attack was accompanied by a massive disinformation campaign by Russia.  The EU was quick and determined in its response. It condemned the attack strongly and many of its member states expelled Russian diplomats.

We need similar determination showing the EU is ready to defend itself against Russia’s disruptive disinformation operations seeking to abuse our vulnerabilities. In the aftermath of the Salisbury attack, the European Council invited the High Representative and the Commission to present an action plan on disinformation.

This is your chance to finally send a strong signal to Russia: that the EU does not tolerate Russia exploiting its fundamental values and principles, such as freedom of expression, for malign information operations aimed at weakening the EU and its member states. Already in 2015, the European Council tasked the Commission and the EEAS to challenge Russia’s ongoing disinformation campaign, and a communications team, the East Strategic Communications Task Force at the EEAS was set up as a first step.

As European specialists focusing on foreign and security policy, we are closely following the activities of the Commission on countering the threat of disinformation campaigns. Many of us have cooperated with the East Stratcom Task Force since it was established. We have seen first hand how the capacity of the only counter-disinformation team mandated by the EU heads of states and governments has been not been supported as it should have.

Last year, 65 security experts across Europe called for the High Representative of the Union for Foreign Affairs and Security Policy Federica Mogherini to triple the capacity of the EEAS East STRATCOM Team and give it a budget in millions of Euros, so it could start fulfilling its mandate as stipulated by the Member States and the European Parliament.

This has not happened. The only budget given to the understaffed team is 1,1 million euros through the European Parliament and as a result, the team still has no permanent budget enabling strategic long-term planning. The EU response to Russia’s disinformation is based on just a couple of experts mainly paid by the member states, while the official investment by Russia alone in its propaganda channels is over one billion euros. The Commission is still clearly failing in delivering a practical response to pro-Kremlin disinformation, despite repeated calls from the Member States, the European Parliament, and numerous European security experts.

We are aware of other initiatives by the Commission. The trouble is that these initiatives either fail to see that Russia is by far the most aggressive foreign actor in the disinformation space, or they fail to design any meaningful response against this actor. This means that East StratCom is so far the EU’s only response against the Kremlin’s hostile information aggression.

The European Parliamentary elections are approaching. We have seen Russia’s orchestrated attempts to influence the French elections and Brexit. It has hacked the parliament ahead of German elections and manipulated information around the Catalonia independence vote to influence public opinion, just to mention a few. The very EU’s East StratCom provides publicly available evidence of Russian hostile activities. There is an ongoing disinformation campaign by Russia around the downing of MH17 and chemical attacks in Syria.

In April 2018, in Britain, Finland, Denmark, Norway, Sweden, Germany and France, the majority of people suspected Russia was behind the Salisbury poisoning.  But in Bulgaria, for example, 81% did not see sufficient proof of Russian involvement. 54% considered that the Skripal case was a provocation against Russia. And in October, 28 percent of Russians believed the Skripals were in fact poisoned by British intelligence services. 3 percent said the attack was carried out by Russian intelligence services. Another 56 percent of respondents said, “it could have been anyone”.

The EU’s weak response to Russia’s disinformation is damaging to the European Union’s credibility internationally, and as a security provider to its citizens. It gives way to malign actors to freely interfere.

Therefore, we call upon you, as the President of the European Commission and the High Representative for Foreign and Security Policy, to show that this Commission will actually do something in this important field. As European security experts, we propose the three following steps:

1.  As the Commission is about to present the Action Plan on disinformation, Russia must be explicitly identified as the main foreign source of hostile disinformation against the EU and its values. We have seen efforts inside the Commission to avoid pointing the finger at Russia, but as we have already seen in numerous cases, such an approach only encourages the Kremlin to be more aggressive. Russia must be officially named and shamed for its permanent hostilities against Europe.

2. The only European Council mandated body, the East Strategic Communications Task Force at the EEAS, should be provided with additional 30 experts with various language and specialist skills in order to be able to analyse pro-Kremlin disinformation with appropriate human resources, including during the upcoming European Parliament election campaign. It is a strategic political failure of President Juncker and High Representative Mogherini that since 2015, the Commission with thousands of employees was so far unable and unwilling to provide these resources to the only EU specialist team on this issue, despite numerous calls by various Heads of States and Governments in the EU Member States, by Member States’ Foreign Ministers, by the European Parliament, or by the European expert community.

3. The East Strategic Communications Task Force at the EEAS should be provided with an annual budget of at least 5 million EUR for special research, monitoring and campaigns. Without any real budget for its work, this team cannot have a relevant impact on the issue which the Member States and the European Parliament have repeatedly called for to be addressed. The adequate budget is needed for proper monitoring of disinformation oriented sources, both in the traditional media and in the social media, as well asother non-traditional sources. The Commission should also use its existing tools to enhance long-term financial and other support to independent local media working in/on Russia and the states of the Eastern Partnership.