Un grup de eurodeputaţi cere printr-o scrisoare demisia şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell, după o vizită “umilitoare” la Moscova care a produs “daune grave reputaţiei Uniunii Europene”, relatează DPA.

În timpul vizitei de săptămâna trecută, Borrell “a eşuat în mod repetat să apere interesele Uniunii Europene”, se arată în scrisoarea adresată preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi semnată de peste 80 de membri ai Parlamentului European.

“Suntem de părere că preşedinta Comisiei Europene ar trebui să ia măsuri, dacă domnul Borrell nu va demisiona”, se mai menţionează în scrisoare, transmisă luni.

Borrell este sub tirul criticilor după vizita la Moscova, care fusese organizată pentru a cere eliberarea opozantului rus Aleksei Navalnîi, aflat la închisoare. Şeful diplomaţiei europene nu a avut succes în demersul său.

La scurt timp după o conferinţă de presă comună cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care s-a arătat pe alocuri ostil în mod deschis, Moscova a anunţat că expulzează trei diplomaţi ai unor ţări din UE pentru că ar fi participat la manifestaţii în favoarea lui Navalnîi, un proeminent critic al regimului Putin.

Borrell a cerut ca decizia să fie anulată, însă fără niciun rezultat.

Potrivit semnatarilor scrisorii, şeful diplomaţiei europene ar fi trebuit să îl contracareze pe Lavrov, care a vorbit despre “aroganţa” UE în legătură cu cazul Navalnîi, şi să îşi fi încheiat vizita imediat ce a aflat despre expulzarea diplomaţilor.

Borrell ar urma să îi informeze marţi pe ceilalţi comisari europeni şi să dezbată cu Parlamentul European în legătură cu vizita sa la Moscova, scrie Agerpres.

Comentariu Deutsche Welle

Diplomaţie UE: Cu mâinile goale şi umilit

Un nou început? Un eşec total. Uniunea Europeană a fost umilită. Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, crede că relaţiile cu Rusia sunt la pământ. Se poate mai rău, consideră Christian F. Trippe.

Încercarea de a readuce pe făgaşul normal relaţiile dintre UE şi Federaţia Rusă poate fi considerată ca fiind un eşec pe termen lung. Acesta este rezultatul întâlnirii dintre Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov. Conferinţa de presă a celor doi s-a transformat într-o lecţie de aroganţă şi eşec. Borrell părea, din când în când, ca un elev prins la înghesuială, slab pregătit. Serghei Lavrov este cunoscut pentru obiceiul de a nu dărui nimic partenerilor de negocieri, dar, de această dată, el i-a răpit lui Borrell până şi demnitatea.

Uniunea Europeană nu ar fi demnă de încredere, state comunitare precum Germania şi Franţa s-ar fi comportat “arogant” în relaţia cu Rusia şi ar fi refuzat să ofere informaţii importante Moscovei pentru clarificarea cazului Navalnîi, în Spania există doar hotărâri juridice motivate politic faţă de separatiştii catalani. Acestea sunt doar o parte din cascada de acuzaţii şi minciuni cu care Lavrov l-a copleşit pe Borrell. Iar Borrell a preferat să tacă. A mizat pe tonul amical, deşi doar o criză controlată de furie l-ar fi putut opri pe Lavrov din triada lui necontrolată.

Purgatoriul lui Borrell

În timp ce cei doi jucau acest spectacol trist în faţa presei, Ministerul de Externe, condus de Lavrov, a finalizat afrontul. Trei diplomaţi din state comunitare vor fi expluzaţi, pe motiv că ar fi participat la protestele generate de arestarea şi condamnarea faimosului critic al Kremlinului, Alexei Navalnîi. Cele trei state – Germania, Polonia şi Suedia – au respins cu fermitate acuzaţiile, iar Josep Borrell a protestat, în scris, faţă de această decizie.

Cel târziu vineri după-amiază a devenit evident că misiunea lui Borrell a eşuat dramatic. Dar diplomatul şef al UE trebuia să mai petreacă încă câteva ore la Moscova. Trebuia să mai întreprindă ceva, să se întâlnească cu reprezentanţi ai taberei lui Navalnîi sau să încerce să îndrepte lucrurile în faţa opiniei publice ruseşti. Chiar şi părăsirea Moscovei înainte de ora programată, întreruperea vizitei ar fi subliniat cumva neînţelegerile.

Chiar înainte de purgatoriul diplomatic al lui Borrell, diplomaţi sceptici întrebau ce poate aduce o asemenea vizită. Mai mult chiar, nu era condamnarea lui Navalnîi un motiv întemeiat pentru a anula deplasarea? Observatori îngrijoraţi au amintit că pârghiile puterii se află în mâinile Kremlinului şi că Borrell nu dispune de nicio putere, aşa încât el riscă să fie doar folosit. Totul s-a adeverit, din păcate. Uniunea Europeană se află acum în faţa celui mai mare eşec din scurta ei istorie diplomatică.

Alte sancţiuni inevitabile

Asta nu poate să rămână fără urmări. UE planifică să îşi reconsidere fundamental strategia faţă de Rusia. Kremlinul nu doreşte, în mod evident, nicio relaţie cu uniunea bruxelleză de state, care se bazează pe principii de egalitate şi corectitudine. Aşadar, UE va trebui să se limiteze la ceea ce se doreşte de ambele părţi: comerţ, livrarea de energie, combaterea pandemiei, contacte la nivel de societate civilă. Nu este puţin, dar nici pe departe nu este cât ar fi fost posibil.

Mâna întinsă atât de demonstrativ de Borrell către Moscova a fost brutal respinsă. În UE, unele guverne au frânat iniţial dezbaterile pe marginea unor noi sancţiuni după condamnarea lui Navalnîi. Acum însă, când Borrell revine cu mâinile goale şi umilit de la Moscova, noi sancţiuni devin inevitabile. Criza nu a atins aşadar punctul ei culminant.

Comentariile preşedintelui german Frank-Walter Steinmeier despre valoarea diplomatică a controversatului gazoduct Nord Stream 2 au provocat furie în Ucraina, notează marţi DPA.

“Argumentele istorice discutabile” ale lui Steinmeier au fost primite cu “uimire şi indignare” de către Kiev, a declarat ambasadorul Ucrainei la Berlin Andrei Melnik într-un comunicat.

Steinmeier a apărat construcţia conductei, spunând că relaţiile energetice sunt unul dintre ultimele punţi rămase între Rusia şi Europa, într-un interviu în ziarul german Rheinische Post.

El a făcut referire la invazia germană a Uniunii Sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

“Mai mult de 20 de milioane de oameni în ceea ce era atunci Uniunea Sovietică au devenit victime ale războiului. Acest lucru nu justifică o acţiune greşită în politica rusă de astăzi, dar nu ar trebui să uităm imaginea de ansamblu”, a spus Steinmeier.

Nord Stream 2 rămâne proiectul geopolitic al preşedintelui rus Vladimir Putin şi contravine intereselor ucrainene, a scris Melnik.

“Prin urmare, este cinic, în special în această dezbatere, să aducem în discuţie ororile regimului nazist al terorii şi pe deasupra ‘să alocăm’ exclusiv Rusiei milioanele de victime sovietice ale războiului german de exterminare şi aservire”, potrivit ambasadorului.

Melnik a numit “o distorsiune periculoasă a istoriei” să nu se menţioneze expres milioanele de victime ale naziştilor în Ucraina, care la acel moment făcea parte din Uniunea Sovietică.

Ucraina se numără printre cei mai aprigi critici ai conductei Nord Stream 2, care se aşteaptă să aducă 55 miliarde de metri cubi de gaz natural din Rusia în Germania. Gazoductul este aproape terminat, aminteşte agenţia germană de presă.

Kievul primeşte în prezent bani de la Moscova pentru gazul rusesc ce tranzitează Ucraina spre Europa. În următorii ani, Rusia intenţionează să reducă suma şi să trimită mai mult gaz direct spre Europa prin Marea Baltică, scrie Agerpres.