Tensiunea în Donbas – scena unui conflict armat încă din 2014 între forţele proguvernamentale ucrainene şi rebeli separatişti susţinuţi de Rusia – s-a amplificat odată cu acuzaţiile reciproce între Kiev şi Moscova de mobilizare a trupelor şi de pregătiri pentru o posibilă ofensivă, provocând îngrijorarea SUA şi a NATO, comentează sâmbătă agenţia de presă EFE.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Moscova “că-şi arată muşchii” la graniţa cu autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk şi îşi sporeşte prezenţa trupelor în zonă sub acoperirea unor exerciţii militare.
În ultimele zile, Kievul a lansat o intensă activitate diplomatică pe lângă partenerii săi internaţionali, în special SUA şi NATO, pentru a avertiza despre escaladarea situaţiei din estul ţării.
Zelenski şi-a asigurat vineri susţinerea preşedintelui american Joe Biden, care şi-a reafirmat “sprijinul de neclintit pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în faţa agresiunii ruse care continuă în Donbas şi în Crimeea”.
Kievul acuză Moscova de uciderea a patru soldaţi ucraineni la sfârşitul lunii martie de către rebelii separatişti într-o încălcare a încetării focului în vigoare din 2015, ceea ce ridică numărul de morţi în rândurile ucrainene la 20 de la începutul anului, cărora li se adaugă 57 de răniţi.
Conform datelor ONU, conflictul din Donbas s-a soldat cu circa 14.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014.
Serviciul de informaţii militare al Ucrainei a tras un semnal de alarmă, denunţând că Rusia a început pregătiri cu scopul de a forţa armata ucraineană să răspundă la “acţiuni ostile” pe linia de demarcare a forţelor în Donbas.
Aceasta ar servi drept scuză pentru ca Rusia să-şi sporească prezenţa militară în teritoriile separatiste din estul Ucrainei prin introducerea unor “unităţi regulate” cu pretinsul scop de a “proteja cetăţeni ruşi”, având în vedere că zeci de mii de ucraineni din Donbas au primit deja paşapoarte ruseşti.
“O tentativă a forţelor de ocupaţie ruse de a pătrunde mai mult în adâncul teritoriului ucrainean nu poate fi exclusă”, susţine Kievul.
Acest scenariu a fost deja utilizat în 2008 în Osetia de Sud, când trupe georgiene au intrat pe teritoriul regiunii separatiste în urma unor provocări, căzând în capcana Moscovei, potrivit unor experţi independenţi ruşi, ceea ce a declanşat intervenţia militară a Rusiei, sub pretextul “impunerii păcii”, care a condus la recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud, precum şi a celeilalte regiuni separatiste georgiene Abhazia de către Federaţia Rusă.
“De-a lungul frontierei ucrainene, în zonele ocupate temporar şi în Crimeea au fost desfăşurate 28 de grupuri tactice ruseşti la nivel de batalion”, declarase marţi şeful Statului Major al armatei ucrainene, generalul Ruslan Homaceak, în parlament.
Ţinând cont de aceasta,”s-a luat o decizie de consolidare a grupării forţelor comune pe teritoriul regiunilor Doneţk şi Lugansk (la graniţa cu Rusia) şi în sectorul Crimeii”, a adăugat el.
Kremlinul a răspuns că Rusia îşi deplasează sau îşi mobilizează trupele pe teritoriul său “după cum îi convine”. “Acest lucru nu ar trebui să deranjeze pe nimeni şi nu reprezintă o ameninţare pentru cineva”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.
Aşa cum au informat surse EFE din cadrul Alianţei cu sediul la Bruxelles, NATO este îngrijorată de “activităţile militare recente la scară largă ale Rusiei în Ucraina şi în împrejurimile sale”, problemă care a fost discutată în cadrul reuniunii Consiliului Atlanticului de Nord, care a avut loc joi.
Preşedinţia ucraineană a denunţat circa 600 de încălcări ale armistiţiului de la începutul anului şi a acuzat Rusia că încearcă să “torpileze” procesul de pace, precum şi regimul de încetare a focului în vigoare din februarie 2015 şi care a fost consolidat în iulie 2020.
Prin urmare, pentru a contracara concentrarea de trupe ruse la frontieră şi a preveni eventuale provocări militare, Kievul a propus vineri reprezentantului NATO în Ucraina, Alexander Vinnikov, organizarea de exerciţii comune între armata ucraineană şi trupele aliate.
Măsurile de descurajare ar presupune patrule aeriene comune în spaţiul aerian ucrainean sau, aşa cum a sugerat ambasadoarea canadiană Larisa Galadza, creşterea nivelului de pregătire de luptă a trupelor din ţările Alianţei care se învecinează cu Ucraina.
În cadrul unei convorbiri telefonice cu ministrul de externe ucrainean Dmitri Kuleba, secretarul de stat american Antony Blinken şi-a exprimat “preocuparea” pentru situaţia securităţii în estul Ucrainei.
În acelaşi timp, ministrul apărării Lloyd Austin a mers mai departe, asigurându-l pe omologul său ucrainean Andrei Taran de angajamentul SUA de a ajuta Ucraina să îşi consolideze capacitatea militară pentru a se putea apăra mai eficient împotriva agresiunii ruse, potrivit departamentului său.
“În cazul escaladării agresiunii ruse, SUA nu vor lăsa Ucraina singură şi nu vor permite ca aspiraţiile agresive ale Rusiei împotriva Ucrainei să se realizeze”, a declarat Austin, potrivit Kievului.
În replică, Peskov a avertizat vineri că o posibilă desfăşurare a trupelor SUA pe teritoriul ucrainean va duce la creşterea tensiunilor în apropierea frontierelor ruse şi a spus Moscova va fi constrânsă atunci să adopte măsuri suplimentare de securitate.
Preşedintele american Joe Biden a exprimat vineri “sprijinul neclintit” al SUA pentru suveranitatea Ucrainei într-o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Volodomir Zelenski, a comunicat Casa Albă, citată de Reuters şi AFP.
“Preşedintele Biden a afirmat sprijinul neclintit al Statelor Unite pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în faţa agresiunii Rusiei care continuă în Donbas şi în Crimeea”, a declarat Casa Albă.
Ucraina acuzase joi Rusia de concentrarea a mii de militari la frontiera care separă cele două ţări şi în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de Moscova în 2014.
După un armistiţiu îndelungat în a doua jumătate a anului 2020, schimburile de focuri în estul Ucrainei s-au înmulţit începând din ianuarie. Cele două tabere îşi atribuie reciproc responsabilitatea escaladării conflictului.
În cursul convorbirii telefonice, Joe Biden şi-a reafirmat de asemenea voinţa de a “revitaliza parteneriatul strategic” între Ucraina şi SUA, asigurând că reformele aplicate de preşedintele Volodimir Zelenski împotriva corupţiei sunt “cruciale pentru aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei”.
La rândul său, preşedintele ucrainean a salutat “parteneriatul crucial” cu Washingtonul: “Parteneriatul american este crucial pentru ucraineni”, a scris el pe Twitter după convorbirea cu Biden.
În aceeaşi postare, Zelenski a menţionat că Ucraina şi SUA stau umăr la umăr atunci când vine vorba de prezervarea democraţiei, conform agenţiei ucrainene oficiale de presă Ukrinform. “Sunt serios angajat în ceea ce priveşte reformarea Ucrainei, creşterea transparenţei şi obţinerea păcii” în Donbas, a afirmat Zelenski.
Potrivit Ukrinform, aceasta este prima convorbire telefonică dintre preşedinţii Ucrainei şi SUA după învestirea lui Joe Biden în funcţie la 20 ianuarie, scrie Agerpres.
Germania şi Franţa, care au un rol de mediator în tensiunile dintre Rusia şi Ucraina, au lansat sâmbătă un apel la “reţinere” şi “dezescaladare imediată” între cele două ţări, declarându-se “preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului”, notează AFP.
Reafirmându-şi “sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, diplomaţiile celor două ţări s-au arătat “preocupate de numărul tot mai mare de încălcări ale încetării focului, în contextul în care situaţia din estul Ucrainei s-a stabilizat din iulie 2020”, potrivit unui comunicat comun.
Berlinul şi Parisul solicită “părţilor să dea dovadă de reţinere şi să procedeze la o dezescaladare imediată”, subliniind că în acelaşi timp urmăresc “cu mare vigilenţă situaţia, în special mişcările forţelor ruse”.
În ultimele zile, responsabili ucraineni şi americani şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la sosirea a mii de soldaţi şi echipamente ruseşti la frontiera ruso-ucraineană.
Preşedintele american, Joe Biden, a promis Kievului un sprijin “neclintit” în faţa “agresiunii Rusiei”, văzută ca sprijin militar al separatiştilor, în pofida dezminţirilor Moscovei.
Armata rusă a anunţat, de asemenea, vineri, manevre militare destinate să simuleze apărarea împotriva unui atac cu drone într-o regiune din apropierea Ucrainei.
După un armistiţiu cu o durată record în a doua jumătate a anului 2020 în estul Ucrainei, ciocnirile s-au înmulţit din ianuarie între separatişti şi forţele ucrainene, fiecare parte respingând responsabilitatea pentru acestea.
În trei luni, 20 de soldaţi ucraineni au fost ucişi, faţă de 50 de anul trecut.
Războiul din estul Ucrainei, care a luat făcut peste 13.000 de morţi, a început în 2014 după o revoluţie pro-occidentală la Kiev care a fost urmată de anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia.
Franţa şi Germania sunt părţi la aşa-numitele discuţii “Normandia” cu Rusia şi Ucraina şi au participat la negocierea acordurilor de pace de la Minsk încheiate în februarie 2015.
Diplomaţiile celor două ţări au solicitat, de asemenea, în comunicat “încetarea restricţiilor privind libertatea de circulaţie” a Misiunii speciale de observare a OSCE în Ucraina (MSOU) însărcinată cu supravegherea eforturilor de reducere a tensiunilor.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a promis duminică sprijinul “neclintit” al UE acordat Kievului şi, în acelaşi timp, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu mişcările de trupe ruse lângă Ucraina, notează AFP.
“Urmărim cu profundă îngrijorare activitatea militară rusă în jurul Ucrainei”, a postat pe Twitter Josep Borrell după o conversaţie la telefon cu ministrul de externe ucrainean, Dmitri Kuleba.
“Sprijinul neclintit al UE pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a adăugat el.
Josep Borrell a făcut cunoscut că va discuta cu şeful diplomaţiei de la Kiev şi cu miniştrii de externe din cele 27 de ţări ale UE în cursul unei reuniuni în aprilie.
Ucraina a acuzat Rusia în această săptămână că masează trupe la graniţele sale nordice şi estice, precum şi în Peninsula Crimeea anexată de Moscova în 2014.
Kremlinul nu a negat recentele mişcări de trupe, dar a insistat că “nu ameninţă pe nimeni”.
Conflictul din estul Ucrainei a făcut peste 13.000 de morţi din 2014, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite. Liderii occidentali – inclusiv noul preşedinte american Joe Biden – au declarat că se află alături de Ucraina, potrivit AFP.
