Statele membre ale Uniunii Europene au alocat peste 10 miliarde de euro pentru a proteja consumatorii și întreprinderile, în contextul în care războiul din Iran a dus la creșterea prețurilor la energie, însă centrul de reflexie Bruegel susține că majoritatea măsurilor sunt prost direcționate, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.
Aproape patru cincimi din aceste cheltuieli suplimentare, cum ar fi reducerile generale de impozite, sunt direcționate greșit, arată un raport publicat de centrul de reflexie Bruegel. O parte din sprijinul oferit contravine recomandărilor Comisiei Europene, conform cărora măsurile de ajutor ar trebui să fie temporare, direcționate și să nu stimuleze cererea. Raportul mai arată că Spania este responsabilă pentru aproape jumătate din cheltuielile totale, Germania fiind al doilea cel mai mare cheltuitor.
Șocul energetic provocat de războiul din Iran înrăutățește perspectivele economice ale UE, iar presiunea asupra bugetelor statelor membre ar urma să crească și mai mult dacă conflictul continuă. Acest lucru afectează atât creșterea economică, cât și inflația în Germania, cea mai mare economie a Europei, în timp ce premierul italian Giorgia Meloni a avertizat săptămâna trecută că nu toate țările UE au marja de manevră fiscală necesară pentru a amortiza lovitura dată de prețurile mai mari.
Conflictul din Orientul Mijlociu vine într-un moment în care blocul comunitar se confruntă încă cu consecințele invaziei rusești din Ucraina, din 2022, care a dus la o creștere record a prețurilor la gaze. În timpul acelei crize energetice, guvernele UE au alocat peste 500 de miliarde de euro pentru a veni în sprijinul consumatorilor.
‘Vestea proastă este că guvernele UE par să nu fi învățat prea multe din criza energetică din 2022. Împotriva tuturor recomandărilor instituțiilor europene și internaționale, acestea prioritizează măsurile rapide și nețintite. Acest lucru este inegal din punct de vedere social și riscă să alimenteze și mai mult problema prin stimularea cererii în perioadele de penurie’, a declarat Simone Tagliapietra, analist la Bruegel.
Săptămâna trecută, liderii UE au cerut noi măsuri care să ajute la atenuarea impactului provocat de creșterea prețurilor la energie, considerând drept insuficient un plan propus de Executivul comunitar, care presupune o mai bună coordonare, măsuri privind combustibilul pentru avioane și reduceri de taxe la energie.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a cerut mai mulți bani pentru electrificarea economiei, reguli fiscale mai flexibile și o taxă pe profiturile excepționale realizate de companiile energetice. Guvernul de la Madrid a țintit reducerea TVA la combustibil, electricitate și gaze, precum și acordarea de ajutoare directe pentru sectoarele agricol, transport și industrial.
Anterior, Comisia Europeană a calculat că, de la începutul războiului din Iran, UE a plătit peste 20 de miliarde de euro în plus pentru combustibilii fosili pe care îi utilizează.
