Parchetul din Paris a deschis, marţi, o anchetă privind spionajul jurnaliştilor francezi inclusiv infiltrarea în telefoanele acestora a programului informatic de supraveghere Pegasus în numele statului marocan care îl contestă, dezvăluit duminică de un consorţiu media, a anunţat acesta într-un comunicat, scrie AFP.
Ancheta vizează şi alte atacuri asupra unui sistem informatic, precum introducerea, extragerea şi transmiterea frauduloasă de date, care ar putea fi imputate utilizatorilor Pegasus.
Publicaţia Le Canard Enchaîné ar fi fost vizată prin fosta sa colaboratoare Dominique Simmonnot, care a anunţat că ea va sesiza personal justiţia.
Anchetele au fost încredinţate Oficiului central pentru combaterea criminalităţii legată de tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (OCLCTIC), a precizat Parchetul.
Potrivit anchetei publicate duminică de un consorţiu 17 mass-media internaţionale, Pegasus, dezvoltat de firma israeliană NSO Group, ar fi permis spionarea telefoanelor a cel puţin 180 de jurnalişti, 600 de bărbaţi şi femei politician, 85 de militanţi pentru drepturile omului şi 65 de şefi de companii din diferite ţări.
Programul informatic Pegasus, introdus într-un smartphone, permite recuperarea de mesaje, fotografii, contacte şi chiar ascultarea apelurilor proprietarului.
Aceste dezvăluiri au stârnit indignareîn lumea întreagă în rândul organizaţiilor de apărarea a drepturilor omului, a mass-media şi a liderilor politici.
NSO, acuzată în mod obişnuit că face jocurile regimurilor autoritare, a asigurat mereu că software-ul său este folosit doar pentru a obţine informaţii despre reţelele criminale sau teroriste.
Pe lista obţinută de Le Monde, The Guardian şi The Washington Post de la reţeaua cu sediul în Franţa Forbidden Stories şi de la Amnesty International figurează numărul de telefon al jurnalistului mexican Cecilio Pineda Birto, împuşcat la câteva săptămâni după apariţia acestui document, precum şi al corespondenţilor străini de la mai multe publicaţii, între care Wall Street Journal, CNN, France 24, El Pais. Ea conţine 50.000 de numere de telefon selectate de clienţii NSO din 2016 pentru potenţială monitorizare, scrie news.ro
Secretarul american al justiţiei, Merrick Garland, a interzis luni echipelor sale să utilizeze mandate sau convocări judiciare pentru a forţa jurnaliştii să-şi dezvăluie sursele, după ce s-a aflat despre astfel de acţiuni sub administraţia Donald Trump, relatează France Presse.
“Departamentul Justiţiei nu va mai utiliza procesul legal obligatoriu în scopul obţinerii de date privind membri ai mass-media în legătură cu activităţile lor de colectare a informaţiilor”, a scris Merrick Garland într-o directivă adresată procurorilor federali. Noua regulă se aplică de asemenea difuzării de informaţii clasificate, a precizat el.
Aceasta prevede totuşi câteva excepţii: dacă jurnalistul este suspectat că a comis un act ilegal, de exemplu tranzacţionare de informaţii privilegiate sau utilizarea unor metode interzise, cum ar fi intruziunea în sisteme protejate; dacă este necesar pentru a împiedica vreun act grav (răpire, atentate …) să fie comis.
Pentru ca măsura să dureze în timp, Merrick Garland a cerut de asemenea serviciilor sale să examineze ansamblul regulilor legate de jurnalişti în vederea adoptării unei legi în acest sens în Congres.
Această directivă urmează dezvăluirii despre o bătălie juridică dusă – prin uşa din spate – de către guvernul lui Donald Trump de a obţine e-mailurile reporterilor de la New York Times pentru a le identifica sursele.
Canalul CNN a informat că precedenta administraţie a căutat – pe ascuns – să obţină înregistrările telefonice şi e-mailurile unuia dintre corespondenţii săi.
În SUA, scurgerea de informaţii confidenţiale este ilegală, iar procurorii federali puteau până acum să emită mandate de percheziţie pentru a urmări sursa.
Guvernele republicane şi democrate au emis toate în trecut citaţii împotriva jurnaliştilor în acest cadru. După un scandal în 2013, guvernul lui Barack Obama a creat noi reguli şi a impus obţinerea aprobării din partea înalţilor responsabili ai Ministerului Justiţiei pentru orice mandat împotriva jurnaliştilor, dar fără a renunţa la această practică, scrie Agerpres.
