Home Articole SRI descrie razboiul hibrid ce afecteaza societatea romaneasca si vrea un parteneriat...

SRI descrie razboiul hibrid ce afecteaza societatea romaneasca si vrea un parteneriat pentru combaterea acestei amenintari

3349
0

SRI descrie intr-un material al publicatiei sale, Intelligence, momentul in care se afla Romania din perspectiva amplificarii unor amenintari externe si interne. Razboiul hibrid, amplificat mult de pandemie si efectele acesteia, devine un factor destabilizator profund al societatii noastre. Pentru a combate acest fenomen periculos pentru securitatea nationala si rezilienta unui stat UE si NATO, este nevoie de un program de informare si de o cooperare stransa a actorilor relevanti in societate. 

Parteneriatul cu societatea civilă. Educația de securitate

În actualul context geopolitic, cu reconfigurări ale balanței de putere, aflată în apropierea unei zone marcate de un conflict hibrid care menține un climat de insecuritate la granițele țării, România se confruntă, alături de întreaga lume, cu o pandemie care are implicații sociale și economice.

Contextul pandemic a impus trecerea la activități care implică folosirea intensivă a tehnologiei, iar aceasta a generat noi provocări de securitate la nivelul tuturor instituțiilor statului. Intensificarea activității sociale și profesionale în mediul online a creat un mediu mult mai vulnerabil la atacuri cibernetice, dar și la campanii de dezinformare, scrie Intelligence.

Mirajul unei ordini ideale

Excesul de informații, multe dintre ele false sau inexacte, despre măsurile luate de autorități în diverse domenii de activitate, suprapus efectelor pe care izolarea le poate avea asupra oamenilor (stres psihologic, anxietate, depresie), determină apariția unor conflicte sau dezechilibre psihologice sau comportamentale. Acestea pot conduce la destabilizare socială prin pierderea încrederii în autoritățile statului. Astfel, se pot contura idei cu privire la presupuse conspirații ale statului împotriva propriilor cetățeni, discriminare, lipsă a oricărui tip de control sau sentimente de inutilitate.

Încrederea reciprocă stă la baza oricărui parteneriat, iar lipsa acesteia devine principalul obstacol în construirea unei alianțe puternice în lupta împotriva diverselor amenințări la adresa securității naționale. Sentimentele de frustrare sau inferioritate pot transforma oamenii într-o țintă ușoară în fața propagandei diverselor organizații, inclusiv teroriste, oferindu-le senzația că prin orientarea către o nouă ideologie vor atinge acel nivel al ordinii sociale spre care tind. Ulterior, astfel de persoane pot fi folosite fie pentru a face propagandă prin intermediul rețelelor de socializare cu scopul de a atrage noi adepți, fie pentru a culege date și informații despre obiective militare sau alte obiective strategice ale statului, pe care să le transmită către astfel de grupări.

În cazurile cele mai grave, noua ideologie poate conduce la apariția fenomenului de radicalizare, întâlnit adesea în rândul categoriilor de persoane defavorizate, respectiv a celor lipsite de sentimentul apartenenței la o formă de organizare socială. În aceste condiții, o cultură de securitate precară reprezintă o vulnerabilitate, motiv pentru care este absolut necesar un parteneriat între societatea civilă și structurile din cadrul Sistemului Național de Apărare, parteneriat care nu se poate sprijini decât pe încredere reciprocă și un scop comun, acela de a proteja valorile statului din care facem parte.

Acest parteneriat se poate realiza doar în condițiile asigurării unui nivel crescut de credibilitate a structurilor de apărare în fața cetățenilor, prin înțelegerea responsabilității în procesul de apărare a țării, respectiv prin dovada competenței și eficienței, ca garanții ale succesului unui astfel de angajament.

Cooperarea pentru securitate națională

La nivelul Serviciului Român de Informații există o zonă în care contactul cu instituțiile, autoritățile publice și agenții economici este direct și constant, fie că este vorba despre consilierea și sprijinul acordat prin activitățile de asistență de specialitate, în domeniile în care se vehiculează informații secrete de stat, fie că ne gândim la organizarea activităților de pregătire a personalului și realizarea educației de securitate.

Acest tip de educație se realizează atât la nivel de instituție, sub forma unor întâlniri în format extins, între reprezentanții Serviciului și cei ai structurilor vizate/interesate, cât și la nivel individual, ca parte integrantă a verificărilor de securitate. Principalul obiectiv al consolidării educației de securitate îl reprezintă conștientizarea cu privire la eventuale vulnerabilități care pot fi exploatate de către terți (de la persoane din anturaj până la exponenți ai unor servicii de informații cu interese ostile României și aliaților săi).

Prezentarea instrumentelor de identificare a unor eventuale amenințări, respectiv de prevenire a materializării acestora, nu vizează exclusiv persoana participantă la o astfel de pregătire, ci are ca scop atât propagarea mesajului (rolul instituției este și acela de a determina individul nu numai să internalizeze mesajul, ci și să-l transmită mai departe), cât și sesizarea unor posibile riscuri identificabile în proximitatea sa. De asemenea, în cadrul întâlnirilor, cetățenii sunt instruiți cu privire la modalitățile prin care își pot dezvolta mecanisme proprii de reacție și apărare.

Educație pentru gestionarea secretelor

Pentru a ilustra mai concret instrumentele utilizate de structurile de securitate din cadrul instituțiilor care gestionează informații clasificate, vom utiliza ca exemplu briefingul, o informare cu privire la proceduri și reguli de securitate prin care se transmit cunoștințe și explicații. Acesta se realizează în mai multe contexte. La angajare se efectuează un instructaj general al noilor veniți, indiferent dacă au sau nu acces la informații clasificate. În cadrul acestui instructaj, persoanele sunt informate că organizația gestionează informații clasificate și informații nedestinate accesului public. Personalul trebuie să conștientizeze că există categorii „speciale” de informații în organizație care trebuie să fie protejate.

Pentru obținerea accesului la informații clasificate, se realizează un instructaj concret și detaliat persoanei care a fost verificată și avizată în prealabil. Instructajul de reactualizare se realizează într-un interval planificat, cel puțin anual sau în momentul în care este necesar. În cadrul acestuia se reiau unele aspecte din briefing-ul la angajare și briefing-ul pentru acces la informații clasificate, cu prezentarea modificărilor care au intervenit în programul de securitate, regulile și procedurile de securitate, respectiv atribuțiile profesionale circumscrise protecției informațiilor clasificate.

Pentru angajații companiilor care au acces la informații clasificate și călătoresc în străinătate se realizează un instructaj care pornește de la premisa că o persoană este mult mai vulnerabilă atunci când se află pe un teritoriu străin. Serviciile de informații străine dispun de mai multe resurse în statul propriu decât în exterior, riscurile la care se expun sunt mai mici când operează acasă și de aceea sunt mult mai active și mai agresive. În acest sens, sunt făcute recomandări privind modurile în care persoana se poate proteja în diverse situații și poate reuși să nu atragă atenția asupra sa (de exemplu: pregătirea călătoriei, cum să călătorești, bagaje și produse, aspecte financiare, cazarea la hoteluri, transportul, comportament personal etc).

Un instructaj referitor la comportamentul care trebuie adoptat se realizează și atunci când personalul se deplasează în state cu risc terorist. Pentru protecția împotriva spionajului are loc un instructaj detaliat și specific pentru persoanele care ocupă anumite funcții, referitor la metodele și mijloacele utilizate de anumite servicii străine de informații. Acest tip de instruire este realizată de reprezentanți ai structurilor specializate cu competențe în domeniul protecției informațiilor clasificate.

În cazul unui transfer sau a unei detașări, care presupune acces la informații clasificate și dacă persoana lucrează în cadrul aceleiași instituții, este necesar un instructaj pentru regulile de securitate privind activitatea profesională specifică. Dacă persoana lucrează într-o altă instituție, se recomandă aplicarea briefing-ului pentru acces la informații clasificate.

La finalizarea raporturilor contractuale se precizează obligațiile asumate din perspectiva prevederilor legale referitoare la protecția informațiilor clasificate, respectiv, a altor categorii de informații. Se menționează care sunt obligațiile sale care derivă din semnarea angajamentului de confidențialitate. În cadrul briefing-ului final se poate solicita semnarea unor documente în care sunt rezumate obligațiile legale și sancțiunile în cazul în care acestea nu sunt respectate.

Rolul cetățeanului în asigurarea securității naționale

De ce sunt necesare astfel de activități? Cetățeanul, ca membru al societății civile, este generator, utilizator și apărător al securității atât la nivel național, dar și la nivelul organizațiilor în a căror activitate este implicat. Aceste organizații trebuie să își protejeze datele, angajații și resursele într-un mediu în care competiția poate recurge la metode disimulate pentru a-și păstra avantajele sau a profita de vulnerabilități.

Culegerea clandestină de informații iese din sfera regulilor care guvernează societatea civilă, dar serviciile de informații pot sunt capabile să identifice acele contexte care ar trebui să ne ridice suspiciuni. Consolidarea culturii de securitate permite cetățenilor să înțeleagă rolul instituțiilor create pentru a-i proteja, respectiv faptul că scopul final este unul comun, acela de a crea un mediu sigur.

Răspunsul la provocările actuale constă în satisfacerea nevoii acute a cetățeanului de a deveni partener în procesul de combatere a amenințărilor la adresa securității naționale. Parteneriatul cu societatea civilă reprezintă un act de încredere reciprocă și solidaritate, oferind cetățeanului, în calitate de beneficiar al politicii de securitate, un rol activ în apărarea valorilor democratice. În contextul expunerii permanente la dinamismul riscurilor de securitate, acest parteneriat se dorește a fi un mijloc prin care să se asigure stabilitatea, libertatea și securitatea țării, consolidarea procesului de cooperare generând garanții suplimentare în demersurile de construire și dezvoltare a unor politici și strategii de securitate viabile, adaptate provocărilor unei lumi în continuă schimbare, scrie Intelligence.

Leave a Reply