Un sondaj de opinie realizat de Sociopol în perioada 6-14 martie arată câtă încredere au românii în personalitățile din politică și administrație, scrie stiripesurse.ro.
Veștile nu sunt prea bune pentru președintele Klaus Iohannis din partea Sociopol, care se află abia pe poziția a patra, însă nici pentru Liviu Dragnea, care nici nu intră în top 10. De asemenea, Victor Ponta înregistrează o scădere importantă în topul încrederii.
În top 20 este prezent un singur membru PNL: Ludovic Orban.
Sociologul Mirel Palada, purtator de cuvant al PRU, este cel care conduce Sociopol.
Iata datele.
Topul încredererii:
1. Raed Arafat – 71%
2. Gabriela Firea – 44%
3. Sorin Grindeanu – 35%
4. Klaus Iohannis – 34%
5. Patriarhul Daniel – 33%
6. Călin Popescu Tăriceanu – 32%
7. Teodor Meleșcanu – 32%
8. Laura Codruța Kovesi – 31%
9. Olguța Vasilescu – 31%
10. Mugur Isărescu – 31%
11. Liviu Dragnea – 29%
12. Victor Ponta – 29%
13. Rovana Plumb – 28%
14. Dacian Cioloș – 25%
15. Sevil Shhaideh – 25%
16. Daniel Constantin – 20%
17. Codrin Ștefănescu – 19%
18. Traian Băsescu – 18%
19. Ludovic Orban – 17%
20. Nicușor Dan – 16%
Sociologul Mirel Palada prezintă pe blogul tau câteva concluzii ale cercetării sociologice în privința încredererii în politicieni:
PSD
• Partidul cu liderii politici în care românii au cea mai mare încredere
• PSD are doi lideri cu încredere peste 30% și alți trei marginal sub 30%
• În momentul de față, PSD prezintă liderul politic cu cea mai mare încredere: Gabriela Firea. Mai populară decât ea este doar Raed Arafat, din grupul independenților
• Premierul Grindeanu își păstrează nivelul ridicat de încredere cu care a debutat în viața politică românească, la 35%. Lia Vasilescu își depășește superiorii din partid și este pe locul 3, cu 31%
• Un grup compact de trei lideri ai partidului, actualul președinte Dragnea, fostul președinte și premier Ponta și ministrul Plumb sunt grupați în jur valorii de 30% încredere
• Codrin Ștefănescu încheie plutonul liderilor principali ai PSD, cu o încedere de aproape 20%
PNL
• Doar președintele Iohannis prezintă un nivel de încredere de peste 30%: 35%
• PNL mai beneficiază de un alt lider cu încredere semnificativă, Cioloș, la 25% – dar de avut în vedere ezitările sale de intrare în partid
• Toți ceilalți lideri PNL sunt sub 20%. Ludovic Orban cu un bagaj cât de cât semnificativ de popularitate, 17% încredere. Raluca Turcan în marginea lui 10%. Bușoi, rezidual la 6%
ALDE
• ALDE începe să aibă lideri mai populari decât PNL. Un alt semn că este posibil ca ALDE să înceapă să reprezinte o alternativă la PNL atât ideologică, dar și din punct de vedere al resursei umane
• ALDE are doi lideri peste 30% încredere: Tăriceanu și Meleșcanu, la egalitate amândoi cu 32%
• Daniel Constantin este la nivelul mediu de încredere de 20%. Ministra Gavrilescu începe să scoată capul, la 15%
USR 2 13 16 9 • Liderii USR nu reușesc să scoată capul și să depășească bariera de 20%. Nicușor Dan este la 16%, Clotilde Armand la 9%. O parte din limitare este dată și de lipsa notorietății
Guvern
• Grindeanu conduce în mod predictibil ierarhia de încredere a miniștrilor, cu un confortabil 35%
• Liderii politici principali Vasilescu și Plumb sunt în jur de 30%. Vicepremierul Shaidehh beneficiază de expunerea favorabilă de la sfârșitul anului trecut și urcă puternic, la 25%
• Birchal și Gavrilescu se mai remarcă în zona lui 15%. Carmen Dan și Ionuț Vulpescu încep să scoată capul la 10%. Tudose și Cuc sunt reziduali
Independenți
• Grupul oamenilor publici non-afiliați politic prezintă un nivel de încredere mai ridicat decât oricare grup de oameni politici. Toți patru liderii măsurați trec de 30%, iar unul din ei este la un improbabil 70%: Arafat
• Raed Arafat rămâne în continuare turnul de neatins al popularității în România. La 70%, nimeni nu îl atinge – și asta de ani buni de zile.
• Un grup compact de trei oameni publici non-afiliați politic, Isărescu, PF Daniel și Kövesi, stau constant în zona lui 30%
Precizări metodologice de construcție a eșantionului
• Universul cercetării: Populația adultă neinstituționalizată a României
• Perioada culegerii datelor: 6 – 14 martie 2017
• Metoda de culegere: Interviuri telefonice (CATI)
• Volumul eșantionului: 1,007 cazuri
• Marja de eroare: +/- 3.2% (la un nivel de certitudine de 95%)
