Jurnalistul Catalin Tolontan scrie pe blogul sau :
“Am de ceva vreme informația că există înregistrări cu discuții purtate între mine și oameni cu care am vorbit despre Gala Bute. Astăzi am primit încă o confirmare că se pregătește lansarea lor pe piață. O porcărie. Cine pariază pe intimidarea noastră ne face să rîdem!
E un risc democratic să te ocupi cu înregistrarea jurnaliștilor cînd își exercită meseria și să le faci publice convorbirile din cursul documentării profesionale. Dacă vor apărea cu adevărat, ele n-au fost realizate cu galena de către un detectiv particular, avînd în vedere locul unde s-au purtat convorbirile.
Discuțiile despre care vorbesc au avut loc doar în instituții publice. Și nu pe holuri, nu la țigară, nu la toaletă trăgînd apa ca să acopere microfoanele, așa cum făcea judecătorul Mustață cînd își scîrbea complicii că mai uita din cînd în cînd să apese pe buton după ce trecea pe la WC!
Le-am purtat deschis și oficial, ca să zic așa. Ăsta e ghinionul celor care se așteptau să mă găsească șoptind cu sursele precum Louis de Funes pe fundul lacurilor și respirînd prin tub de scafandru!
Întotdeauna au fost mai mulți oameni de față, martori, dacă le dă prin cap să încerce să le falsifice, dar asta deja mi se pare imposibil. Cînd spun martori nu mă refer la colegi de-ai mei, care pot fi subiectivi, ci la ”partea cealaltă”. Nu mă refer, așadar, la ziariști, că la o discuție din asta informală au fost vreo 15 jurnaliști! Ci la oficialii în cauză, cu care n-am discutat niciodată șoptit, niciodată între patru ochi. Și n-am depășit nici un moment limita discuției dintre un ziarist și un oficial al statului.
De ce spun că există și o semnificație bună dacă se va ajunge la această enormitate, care ar șoca în orice țară civilizată? Nici măcar SUA nu au publicat discuțiile dintre ziariști și Edward Snowden, declarat pericolul public #1. Pînă și cu unul acuzat de trădare națională jurnaliștii au avut privilegiul de a discuta în secret, fără ca asta să pară dușmănos nimănui.
La noi, asistăm la o nouă formă de vînătoare a presei și de intimidare a angajaților statului să nu mai discute cu ziariștii, dar se va întoarce imediat împotriva braconierilor de stenograme. ”
