Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, a fost arestat preventiv, fiind acuzat că a intermediat o mită de 50.000 de euro pentru fostul ministru, în dosarul “Gala Bute”.
Cine este Cici Breazu?
La două săptămâni după ce Ioana Băsescu îşi cumpăra teren la Nana prin creditul obţinut de la CEC Bank, Elena Udrea se făcea vecină de parcelă cu Ferma Preşedintelui, ba chiar îşi înfiinţa o firmă prin care să îşi administreze afacerile agricole. Persoana împuternicită de Elena Udrea pentru administrarea afacerii de la Nana este nimeni altul decât Liberiu-Tudor Breazu, un împătimit excentric al vieţii de noapte, supranumit în lumea mondenă cu apelativul Cici.
Liberiu Breazu, care se recomanda pe vremea când Elena Udrea era ministru la Turism, consilier în minister, este cel care a lăsat un om fără teren. După ce bărbatul Gheorghe Deaconeasa, care moştenise un teren important în pădurea Voineasa, a donat Consiliului Judeţean Vâlcea 22 de hectare, autorităţile au mai cerut încă 9 hectare necesare pentru construirea unei pârtii pe schi, teren pe care ar fi trebuit să îl plătească. Breazu a fost cel care a mers cu contractul la semnat, bărbatul a fost de acord urmând ca banii pentru contravaloarea terenului să îi fie viraţi în cont. După ce a semnat contractul, Deaconeasa nu a mai primit niciun ban. Dezvălurirea acestui mecanism a fost făcută de Oana Stancu în emisiune Exces de Putere difuzată de Antena 3. La acel moment, Udrea a negat orice legătură cu Breazu. Acelaşi Breazu pe care acum l-a pus să-i administreze afacerile agricole. O numire care echivalează cu o deconspirare a afacerilor dubioase de acum câtiva ani.
Gheorghe Deaconeasa a dezvăluit întregul mecanism prin care a fost lăsat fără teren. În martie 2010, Deaconeasa i-a primit în vizită la pensiunea sa din Voineasa pe Gheorghe Nastasia, secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Ion Mihăilă (director în acelaşi minister) şi Ionuţ Stănescu Surdu, funcţionar în aceeaşi
instituţie. Aceştia au cerut câteva parcele de teren în imediata apropiere a pârtiei de schi, dând de înţeles că este ,,partea leului” pentru ministrul de atunci, Elena Udrea. ,,Le-am spus că nu mai putem dona încă şase hectare, aşa cum au cerut dânşii, pentru că deja donasem 22 pentru proiectul pârtiei de schi. Cel mult, pot vinde din proprietatea mea şi a familiei mele încă şase hectare.
Le-au cerut pe cele de cea mai mare importanţă. Exact lângă drumul naţional. Domnul secretar de stat Nastasia a ales parcelele”, a declarat Deaconeasa. A doua zi, au plecat în teren în zona Vidra, unde avea să se construiască pârtia de schi, pentru o ,,inspecţie” preliminară. După această întâlnire, lui Deaconeasa i s-a spus că la o dată viitoare se vor semna contractele pe numele unor persoane din Bucureşti. Ceea ce s-a şi întâmplat pe 8 iulie 2010, când au venit la Vâlcea acelaşi Ionuţ Stănescu Surdu şi Breazu Liberiu Tudor, însoţiţi de data aceasta doar de Mihăilă, care l-a recomandat pe cel de-al doilea ,,omul Elenei Udrea”.
S-au făcut contractele de vânzare-cumpărare la Râmnicu Vâlcea, la cabinetul notarial al Claudiei Mihaela Banu. Două pe numele lui Breazu Liberiu Tudor în calitate de cumpărător şi două pe numele lui Ionuţ Stănescu Surdu, în aceeaşi calitate. Vânzător a fost Gheorghe Deaconeasa în calitate de proprietar şi mandatar al sorei sale, Gabriela Man. Cele şase hectare vândute costau, conform actelor notariale de vânzare-cumpărare, 43.600 lei. În contracte se stipulează faptul că banii au fost daţi de cumpărători celui care a vândut, la o dată anterioară. De fapt, această dată nu a existat. Timorat de puterea instituţiilor statului, Deaconeasa a dat terenurile fără să fi primit niciun leu înainte de semnarea actelor la notar. Surdu şi Breazu au urcat în maşină şi duşi au fost, nu înainte de a-i promite lui Deaconeasa că în scurt timp i se vor da banii. Nici până astăzi nu s-a livrat vreun leu.
Asupra lui Deaconeasa s-au făcut presiuni uriaşe pentru a păstra tăcerea. “ANAF, Garda Financiară, Finanţele Publice Locale au fost trimise în control împotriva firmei lui Deaconeasa. CEC i-a cerut în ajunul Crăciunului să returneze tot creditul de 7 miliarde deşi nu a avea niciun minut de întârziere la plata vreunei rate. DNA i-a deschis nenumărate dosare penale, i-a dat interdicţie de a părăsi, nu localitatea, ci domiciliul, tocmai când i se năştea copilul. Dl Deaconeasa nu s-a frânt. A câştigat în instanţă procesele cu insituţiile statului”, spune jurnalistul Oana Stancu.
În iulie 2012, Deaconeasa şi-a făcut curaj şi a vorbit despre tot acest mecanism cu care a trebuit să se lupte. La acel moment, Elena Udrea a negat vehement orice legătură cu Breazu.
La nici un an distanţă de acest scadal, Udrea l-a reconsiderat pe tânărul Cici şi i-a dat pe mână Agro Green Nana SRL, firma înfiinţată în luna octombrie la scurt timp după ce Ioana Băsescu a cumpărat Ferma preşedintelui. Potrivit unui document al Registrului Comerţului, Agro Green Nana SRL firma Elenei Udrea poartă acelaşi nume cu cel al comunei în care Ioana Băsescu a cumpărat Ferma preşedintelui. Firma Elenei Udrea are ca obiect de activitate “cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase”.
MEMBRU PDL
Liberiu Breazu este membru al PDL Bucureşti, organizaţie condusă până recent de Elena Udrea şi membru în comisia de Administraţie Ordine Publică, Siguranţă Naţională, Dezvoltare Locală şi Regională a PDL Bucureşti. Această comisie este condusă de Ana Maria Topoliceanu, prietena Elenei Udrea, fostă asociată într-o firmă şi director al CNI în mandatul lui Udrea de la Dezvoltare.
Din declaraţia de avere a Anei Maria Topoliceanu reiese că aceasta împarte cu Breazu, în calitate de proprietari, un apartament în Bucureşti.
Aceasta nu este însă singura locuinţă a lui Breazu, care a primit 7 case de la RAAPPS, pe persoană fizică şi pe firma sa, în timpul guvernului Boc. Pe ROMLIT SPECTRUM SRL – o locuinţă de 157 de metri pătraţi în strada Mihai Eminescu numărul 82-88. O altă locuinţă de la RAAPPS este situata la parterul unei vile din Dorobanţi, de pe strada Iuliu Tetrat, are 142 de metri pătraţi cu 229 de metri pătraţi curtea, 22 de metri pătraţi garajul. Tot Breazu este cel care a înregistrat la OSIM Mişcarea pentru Noul Bucureşti.
