Hotarat lucru : minciuna permanenta ca politica de stat reprezinta identitatea perfecta dintre Rusia si Uniunea Sovietica.
Dupa lovituri de stat, invazii militare fara numar asupra unor state independente, sustinerea unor enclave militare agresive si amenintatoare pe teritoriul unor state independente, lansarea de atacuri cibernetice, asasinarea oponentilor politici – Rusia spune ca NATO e problema. Adica spatiul libertatii si democratiei, care ameninta meltenismului autoritar pravoslavnic multisecular.
Afirmatia lui Lavrov reprezinta mostra de tupeu rusesc fara margini. Pentru orice om de bun simt si minim alfabetizat politic, ce afirma seful diplomatiei rusesti este revoltator. Dar tipic pentru retorica de azi a Kremlinului
Extinderea NATO a dus la tensiuni fără precedent în Europa, a declarat sâmbătă, la Munchen (sud-estul Germaniei), ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a lansat un apel către Alianța Nord-Atlantică pentru reînnoirea cooperării cu Moscova, transmit Reuters și AFP.
În cadrul Conferinței pentru Securitate de la Munchen, șeful diplomației ruse a spus că țara sa dorește o ordine mondială “post-occidentală”.
”Nu suntem de acord cu cei care acuză Rusia de tentativă de a distruge ordinea mondială liberală. Criza acestui model era programată întrucât conceptul de globalizare politică și economică a fost construit de o elită de state pentru a le domina pe celelalte”, a afirmat Lavrov.
”Liderii responsabili trebuie să facă o alegere. Sper că această alegere va fi cea a unei ordini mondiale democratice și juste. Dacă vreți, numiți-o ‘post-occidentală’ ”, a continuat el. În opinia sa, în această nouă ordine mondială, fiecare stat suveran va căuta ‘echilibrul între interesele sale și cele ale partenerilor săi’.
Referitor la relațiile Rusiei cu SUA, ministrul de externe rus a estimat că ele trebuie să fie “pragmatice și bazate pe respect reciproc”. ”Ce relații dorim să avem cu Statele Unite? Relații pragmatice de respect reciproc, de recunoaștere a responsabilității noastre (comune) pentru stabilitatea lumii”, a subliniat Serghei Lavrov.
Pe de altă parte, Lavrov le-a cerut Kievului și rebelilor din estul Ucrainei să reia dialogul.
El a precizat că nu “a văzut nicio” acțiune care să indice faptul că Moscova a comis atacuri cibernetice din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din SUA, din noiembrie anul trecut, și a accentuat că Rusia nu dorește ca cetățenii săi să fie implicați în infracțiuni cibernetice.
Discursul oficialului rus la Conferința pentru Securitate de la Munchen a survenit la câteva ore după cel al vicepreședintelui american Mike Pence, care a dat noi asigurări aliaților europeni ai SUA în legătură cu intențiile președintelui Donald Trump.
Pașapoartele emise de autoritățile rebele din regiunile separatiste din estul Ucrainei sunt recunoscute drept valabile de către Rusia, conform unui decret semnat de președintele rus Vladimir Putin și publicat sâmbătă, informează France Presse.
”Documentele de identitate, diplomele școlare și profesionale, certificatele de naștere și cele de deces emise de autoritățile în exercițiu în zonele citate sunt recunoscute ca valabile de către Rusia”, se arată în decret, care menționează autoproclamatele republici Lugansk și Donețk.
”Cetățenii ucraineni și apatrizii care locuiesc acolo (în Lugansk și Donețk) pot totuși să intre și să iasă din Rusia fără viză”, precizează documentul intrat în vigoare sâmbătă, 18 februarie.
Aceste măsuri sunt temporare, respectiv ‘până atunci când în regiunile Donețk și Lugansk se va găsi o soluție politică pe baza acordurilor de la Minsk’, semnate în februarie 2015.
În martie anul trecut, autoritățile rebele din estul Ucrainei au început să le distribuie pașapoarte locuitorilor, similare pașapoartelor rusești.
La începutul acestei luni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a subliniat că ‘numai motive umanitare’, cu titlu excepțional, ar putea permite recunoașterea în Rusia a documentelor emise de autoritățile separatiste din estul Ucrainei.
Moscova nu recunoaște republicile rebele autoproclamate Lugansk și Donețk, unde conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 10.000 de morți până în prezent.
