Ziarul Financiar anunta ca rata şomajului a ajuns la 5,4% în luna februarie a acestui an, nivel similar cu cel din luna ianuarie şi la cel mai redus nivel din ultimele două decenii, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Astfel, numărul de şomeri cu vârste cuprinse între 15 şi 74 de ani a fost estimat la 489.000 de persoane în luna februarie, în scădere cu 80.000 de persoane faţă de luna similară din 2016.
Dacă pentru guvernanţi şomajul scăzut este un motiv de mulţumire, pentru că povara bugetului pentru şomaj nu este atât de mare, pentru unii angajatori care folosesc multă forţă de muncă evoluţia acestui indicator nu reprezintă o veste prea bună.
„Suntem în situaţia în care am adus din toată ţara 650 – 700 de oameni care să lucreze temporar în fabricile noastre, i-am cazat la hoteluri, le dăm şi masă, iar veniturile pe care le primesc depăşesc salariul minim, dacă luăm în calcul orele suplimentare şi bonusurile. Mai căutăm 200- 300 de oameni, lucrăm cu trei mari agenţii de recrutare şi deja ne spun că au probleme cu găsirea oamenilor”, a spus Paul Pătraşcu, HR senior manager Eastern Europe FAE în cadrul producătorului japonez de componente auto Fujikura Automotive, companie cu peste 3.500 de angajaţi în regim permanent în România (în patru unităţi de producţie în Cluj şi în Dej şi un birou de cercetare în Sibiu).
Analiştii Băncii Transilvania susţin că datele statistice confirmă „continuarea tendinţei de ameliorare a climatului din piaţa forţei de muncă”, evoluţie influenţată şi de investiţii, precum şi de creşterea mobilităţii forţei de muncă, interne şi internaţionale.
„Ne aşteptăm la continuarea tendinţei de scădere a ratei şomajului în trimestrele următoare, dar cu un ritm mai lent, pe fondul presiunilor din sfera dinamicii salariilor (date fiind politica de venituri a administraţiei, dar şi deficitul de forţă de muncă în unele ramuri), dar şi al perspectivelor de intrare în faza de maturitate a ciclului economic postcriză”, se arată în raportul analiştilor Băncii Transilvania.
Creşterea salariului minim (de la 1.250 de lei la 1.450 de lei brut începând cu luna februarie a acestui an) corelată cu scăderea şomajului afectează cu precădere industriile „labor intensive”, care au investit în România pentru costurile mai reduse cu forţa de muncă şi pentru forţa de muncă disponibilă.
„Costurile cu personalul sunt cele mai sensibile în industria care foloseşte multă forţă de muncă, iar dacă la problema creşterii de costuri se adaugă şi lipsa resurselor de muncă disponibile, atunci situaţia devine din ce în ce mai complicată. Nu cred că se vor întoarce să lucreze acasă românii care sunt în Occident, chiar dacă vor mai creşte salariile, pentru că s-au obişnuit cu alt stil de viaţă şi cu servicii de calitate”, a mai spus Paul Pătraşcu de la Fujikura.
Cu o rată a şomajului de numai 5,4% în luna februarie, România se plasează în topul statelor din Uniunea Europeană cu cele mai mici rate ale şomajului, după Cehia (3,4%), Germania (3,9%), Malta (4,1%), Ungaria (4,3%), Marea Britanie (4,6%), Olanda (5,3%) şi Polonia (5,3%), potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. La polul opus este Grecia, cu o rată a şomajului de 23,1% în februarie.
INS calculează şomajul conform standardelor Biroului Internaţional al Muncii, care iau în considerare şi şomajul ascuns, al persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă, dar care nu sunt înregistrate la agenţiile de ocupare. Şomerii, conform definiţiei internaţionale (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele 3 condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni, scrie zf.ro.
