10 ani lângă masa bogaților

Editorial DC News, autor Bogdan Chirieac
Niciodată în istorie ca de acest 9 Mai, Ziua Europei, continentul nostru nu s-a confruntat cu atât de multe probleme. Fundamental, Uniunea Europeană a fost gândită de părinții săi fondatori pentru a împiedica un alt conflict, devastator, pe continent, pentru a asigura pace și prosperitate. Problema este că lumea s-a schimbat enorm, provocările sunt cu totul altele decât cele din secolul trecut, iar Uniunea Europeană nu a reușit să țină pasul cu schimbările. Este și greu acest lucru la Bruxelles, în fata administrației europene nu prea sunt cozi la ghișee, nici mitinguri de amploare. Nu ai de a face cu sindicaliști, mămici, persoane cu dizabilități sau chiar patronate. Feed-back-ul deciziilor luate trece prin uriașul tampon al birocrației ineficiente, dar îngrozitor de bine plătite, din capitala Uniunii Europene.
Europa se confruntă cu Brexitul, cu amenințările teroriste, cu milioane de emigranți, majoritatea musulmani, cu criza economică, cu decalajele catastrofale de dezvoltare între Vest și Est, cu Rusia agresivă și impetuoasă, cu Germania austeră și de-a dreptul cazonă. Alegerile din Franța au oferit o gură de oxigen, dar principalul succes al Uniunii Europene este că, în continuare, în ciuda tuturor dificultăților, EXISTĂ.
În fața blocului nord-american, a Chinei, a Rusiei, a lumii musulmane, țările europene nu au o șansă reală la prosperitate decât într-o Uniune.
România a cunoscut bune și rele în cei 10 ani de la aderare. Dincolo de amărăciuni de tot felul, dincolo de umilințe, de statutul cvasioficial al României de țară de categoria a II-a, apartenența la Uniunea Europeană a fost, cu siguranța, cel mai important lucru întâmplat națiunii noaste după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Fără admiterea în UE România ar fi fost un stat eșuat, într-o categorie prea puțin confortabilă, alături de Belarus, Ucraina, Republica Moldova sau Georgia. Dacă punem în balanță ceea ce a obținut România prin integrarea în UE, beneficiile sunt enorme. Se poate măsura statistic de câte ori a crescut PIB-ul – de peste 3 ori –  câte investiții străine s-au făcut, câți studenți români pot învăța gratuit în universitățile europene. Mai presus de orice, apartenența la UE oferă românilor un sentiment de neprețuit, dincolo de epoca nefastă – deceniul pierdut cu Băsescu: SPERANȚA.
Pentru generațiile care vin, indiferent de eșecurile sistemului politic din România, se naște sentimentul european. Aproape 4 milioane de români muncesc astăzi în UE. Poate că românii sunt rudele sărace ale Uniunii, dar important este că suntem în familie, nu niște străini oarecare.

11 COMMENTS

  1. Domnul Chirieac are periodic cate o idee fixa,impusa de la centru…acum spune ca presedintele de facto al Romaniei este domnul Dragnea!!!Sedus de faptul ca se baga in toate combinatiile din parlament, partid,guvern etc Daaaa,Dragnea este un jucator dar tocmai de aia poate si arata ca un om care se baga si controleaza discretionar atatea institutii ale Statului …pentru ca NU este Presedinte.Daca era la Cotroceni n-ar mai fi putut sa faca nimic ca sa-l incante pe domnul Chirieac.Decat daca ar fi un Basescu ori am inteles ca ala era nasol.Acum e bun ?

    • Am ajuns majordomi in casa bogatilor si ne putem uita cu dispret la aia care matura prin curte. Important este ca nu mai maturam noi iar uneori stapanii chiar ni se adreseaza direct. Si uite ce haine frumoase ne-au dat !

  2. Dle Tudor, acest imbecil, altfel nu poate fi numit, debiteaza numai prostii! Celebrul santajist, autointitulatul: “pielea p..ii”, citat din gurita lui aurita. A se vedea celebrele stenograme. Pe langa astea si pupaturi de buci de sov!

      • Am inteles aluzia si trec peste ea. Dar va repet: sunt inginer proiectant in santierul naval damen galati, v-am spus mai demult, dar se pare ca n-ati bagat de seama. Si ca sa va aduc si dovezi despre celebrul pupincurist al lui sov: https://securistu.wordpress.com

      • Rezulta, deci, ca meseria n-are legatura cu profesia (profeseaza, se vede : cu gura, cu tastatura, dupa caz:))
        Fato, daca e cu “seting” pe-njuraturi, gasim, la repezeala, un “auto-descoperit”, un cap-de-porc, un treningurist (expresia e de la Badea), nu guran-gurist, si alti guristi… Nu ma risipesc injurandu-i p-aia : au si ei publicul lor, treaba lor, sa le fie de drum !
        Tu, nevorbita fiind, intri spre injurare; altfel, inteligenta, nu ?!
        (PS : daca prin “90 injuram un Platica-Vidovici prin Galatiul de bastina al doamnei, acum, cu toata valva recenta la adresa d-lui Bacalbasa, nu intru in corul injuratorilor dumnealui; fie si pentru ca nu cred in aia cu “intorsul obrazului” : cand unu’ sare la bataie, nu vii cu citate din Bibilie, iti iei revolver ! Si, ca d-na sa n-aiba dubii, nu suntem cooraseni – am alta urbe si de bastina, si spre habitat; deci, nu va uitati urat pe strada, stimata doamna, la aia de nu sunt de acord cu ce debitati : nu sunt eu !)

  3. Aici trebe sa fi condamnat sa fi bun. Alte calitati nu iti trebe…infractor si deja ai nenumarati pupincuristi

  4. “10 ani lângă masa bogaților” si la cea ne-a folosit ? Nu prea am invatat mare lucru, nu ne-am “scolit” in acest rastimp. Imi pare rau ca imbatranesc si aceste zile/ani nu mi-i va da nimeni inapoi, asta ca traitor pe aste meleaguri. Cu mici exceptii se vad niscaiva schimbari in toti acesti 10 ani, puteau fi mult mai multe.
    Comparativ cu parerea altora editorialul este interesant.

    • Cu siguranta domnilor ca daca eram la capatul celalalt de Europa,ne votam Roexit.Da asa ne bucuram de clubul bogatilor in care mama nu poate lua rosia la 15 lei dar bogati o arunca gratis la gunoi ,la masa lor sopagheta spagheta,cafeaua cafea detergentul detergent .Noi de la distanta avem si noi ca suntem in club,da nu miroase nu au gust si nu spala la fel.Ni se cere costumatie dar cand spui ca Ebav,taso ,Macovei intra in slip vomita si da vina pe noi,ne arata obrazul,zice ca nu suntem lorzi.Apoi cand le ceri un ban sa ai de costum ca,cotizam zice ca nu avem documentatie.E frumos la masa bogatilor…numa ca ei cu ale lor noi…singuri doar cu haina iar muzica din club e tare,prea tare sa mai zic ceva.in rest frumos asa.

    • Prietene, scolirea mai e si “autodidactica”; sa ne plangem de mila, asta da “spirit national”, vine de la Miorita anonima !
      Cand hastag n-o sa mai iasa pentru abstractiuni (pe care, de cele mai multe ori nu le intelege), dar protesteaza cand edilul local trage dungi pe asfalt, si apoi ia taxa de parcare o firma privata (cazu’ Cocos, in Bucuresti), cand macar cativa se strang dupa un abuz gen Maria Cociorvan (n-am zis de Rarinca, acolo inteleg ca e prea aproape de “inalta curte”, si e cu “silence”) – abia atunci poate apar ceva sanse ! Pana atunci, doar Guta&Salam, cu “hai basssescu la putere”….
      Ei i-am simtit pe toti 28 nene (si multi inainte), dar nu cred ca trebuie sa mi-i dea cineva inapoi : pur si simplu, caut sa ma descurc cu ce am, cu ce mi se ofera. Dupa “luminita de la capatul tunelului” a lu’ Ciorbea (la a carui demisie prelungita am pierdut si un pariu d-o baterie de vin…), dupa “vin la Primarie” al lu’ bassescu, stiu ca habitatul alaturat, fizic si psihic, mi-l fac singur, nu mi-l aranjeaza nimeni.

Leave a Reply