Trei foști ambasadori ai Statelor Unite în România, Mark Gitenstein (2009–2012), Adrian Zuckerman (2019–2021) și Jim Rosapepe (1998–2001), trag un semnal de alarmă într-o analiză Politico, susținând că președintele rus Vladimir Putin a încercat în 2024 să intervină masiv în alegerile prezidențiale din România printr-o campanie digitală de manipulare și dezinformare.
Potrivit celor trei specialiști americani, în timp ce în 2022 Putin a invadat Ucraina cu tancuri, în România a încercat o altă metodă: o „invazie” informațională pe rețelele sociale. Strategia, susțin ei, a fost parte a unui plan mai amplu de destabilizare a democrațiilor occidentale fără a mai apela la forța militară, folosind în schimb un arsenal digital sofisticat.
Putin cheltuie milioane de dolari pentru a bombarda alegătorii europeni cu dezinformare și propagandă pe scară largă. Este o formă nouă de război împotriva democrației, care nu necesită tancuri pentru a ocupa capitale, avertizează autorii.
În analiza semnată de cei trei ambasadori, aceștia susțin că în 2024, Moscova a încercat să influențeze decisiv alegerile prezidențiale din România, promovând candidatul Călin Georgescu – despre care afirmă că a fost „ridicat din anonimat” cu sprijinul propagandei rusești.
Georgescu ar fi beneficiat de o campanie agresivă pe rețelele sociale, prin care i-a fost crescută notorietatea rapid, ajungând în doar două săptămâni la 21% din intențiile de vot. Totul s-a desfășurat fără transparență financiară, candidatul susținând că nu a cheltuit niciun ban pentru campanie – o afirmație pe care autorii o consideră „nerealistă și ilegală”.
„Putin a aplicat o veche strategie sovietică: infiltrează alegerile, susține candidați autoritari și manipulează percepția publică. Iar România a fost ținta perfectă”, avertizează foștii ambasadori.
Campania, susțin ei, a fost menită nu doar să submineze democrația românească, ci și să afecteze interesele de securitate ale SUA, NATO și Uniunii Europene.
Implicarea rusă a fost descoperită de serviciile de informații românești și occidentale, iar Curtea Constituțională a decis anularea primului tur de scrutin, invocând grave încălcări ale legii electorale și ingerință străină.
Răspunsul societății a fost imediat: la reluarea alegerilor, prezența la vot a crescut la aproape 65%, față de media obișnuită de 51%. În final, candidatul susținut de Rusia a fost respins, iar alegătorii au ales un lider democratic, pro-occidental, cu un scor de 54% la 46%.
„Românii au dat dovadă de curaj și claritate în acest moment critic. Au respins modelul autoritar promovat de Putin și au ales calea libertății și a parteneriatului cu SUA și NATO”, afirmă autorii analizei.
După rezultatul alegerilor, președintele american Donald Trump a declarat că va continua să întărească relația bilaterală cu România, inclusiv în domeniul militar și în promovarea intereselor economice comune.
În același timp, foștii ambasadori atrag atenția că amenințarea rămâne prezentă și că alte state din regiune – inclusiv Moldova, Estonia, Georgia, Olanda și Cehia – sunt potențiale ținte ale interferenței ruse la următoarele alegeri.
„Războiul dus de Putin nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă, ci și online. Este esențial să combatem propaganda digitală cu adevăr și cu reacții ferme din partea instituțiilor democratice.”
Analiza mai menționează că, în ciuda pericolului evident, unele figuri influente din Vest continuă să legitimeze propaganda rusă. Printre cei menționați se numără Mario Nawfal – protejatul lui Elon Musk, dar și personalități controversate din media americană, precum Jackson Hinkle și Alex Jones, care au participat la un forum pro-Kremlin în Moscova, alături de ideologi precum Alexander Dughin sau Dmitri Medvedev.
În concluzie, foștii ambasadori americani consideră că România a oferit un exemplu pozitiv pentru alte state democratice aflate sub presiunea Rusiei.
„Cea mai bună apărare împotriva propagandei este adevărul – și curajul de a-l spune cu voce tare. România a făcut exact asta.”
