Bunurile confiscate în faza de urmărire penală pot fi valorificate anticipat, iar dacă, în urma deciziei instanţei, se dovedeşte că persoanele judecate sunt nevinovate, acestea primesc banii proveniţi din valorificarea bunurilor, a declarat, marţi, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.
Sunt foarte neplacut surprins ca acest principiu abuziv, ce consfinteste PREZUMTIA DE VINOVATIE, este sustinut de ministrului justitiei desi el ar trebui corectat. Asadar, intai se confisca un bun si se vinde, apoi se dau bani daca omul e nevinovat. Legal, moral, logic si rational este ca acel bun sa fie SECHESTRAT pina la o SENTINTA DEFINITIVA SI IREVOCABILA, abia apoi urmand ca statul sa vanda si sa ia banii daca e stabilita vinovatia.
Daca statul confisca si vinde un un INAINTEA UNEI SENTINTE IREVOCABILE, asta inseamna o masura punitiva arbitrara si pierderea bunului pentru persoana respectiva. Daca acesta este vandut pe piata libera si se obtine o suma mai mica dacat valoarea bunului respectiv, se cheama ca STATUL DA O TEAPA OAMENILOR.
Cred asadar ca un Guvern condus de un jurist si un minister al justitiei la fel ar trebui sa corecteze aspectele abuzive semnalate, nu sa le gireze.
Domnule prim ministru, va rog sa-i explicati dumneavoastra lui Robert Cazanciuc principiul sacru al nevinovatiei prezumate si cum e cu vanzarea unor bunuri inaintea unei decizii irevocabile a justitiei. Justitia este acea putere intr-un stat facuta de judecatori. Cu tot respectul pentru formatia dumneavoastra de procuror. Si a lui Robert Cazanciuc.
Prezent la bilanţul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ministrul Robert Cazanciuc le-a transmis procurorilor că zona de interes pentru perioada următoare trebuie să fie recuperarea prejudiciilor produse prin comiterea de infracţiuni.
Ministrul a menţionat că, în momentul de faţă, în România există o bază legislativă, iar procurorii au la dispoziţie şi instrumentele prin care să impună nu numai sancţionarea penală a persoanei vinovate, ci şi recuperarea prejudiciilor.
“E nevoie de timp pentru acomodarea sistemului, dar utilizarea instrumentelor moderne puse la dispoziţia procurorilor trebuie să fie o practică uzuală”, a spus Cazanciuc.
Acesta a arătat că, încă din 2012, există cadrul normativ pentru valorificarea anticipată a bunurilor confiscate şi că neutilizarea acestei proceduri va duce la pierderea unor sume importante de bani, mai ales că unele bunuri, între care şi autoturismele, se ieftinesc odată cu trecerea timpului.
“Legea vă permite să vindeţi chiar la momentul sechestrării, banii fiind depuşi într-un cont. Dacă persoana este nevinovată, primeşte banii înapoi, dar statul nu mai cheltuieşte sume importante cu depozitarea şi deţinerea acestor bunuri“, a spus Cazanciuc.
Noua agenţie pentru recuperarea prejudiciilor va pune bazele unui registru unitar al tuturor bunurilor provenite din infracţiuni, registru în care vor fi colectate date de la Poliţie, parchete, instanţe şi ANAF.
Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25 la sută, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut. Noua structură va fi denumită “Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate” şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.
Pentru înfiinţarea noii structuri, autorităţile române iau în calcul să urmeze modelul francez, în condiţiile în care în Franţa există deja o instituţie similară.
În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin procedurile de valorificare.
Din punct de vedere statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.
Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.
