Povestea infioratoare a românului ars de viu in Italia

Cartea “Bruciato vivo”, care spune povestea lui Ion Cazacu, românul ars de viu de angajatorul său italian în 2000, va fi lansată pe 10 aprilie, în Italia, volumul fiind scris de laureatul premiului Nobel Dario Fo împreună cu Florina, fiica muncitorului ucis în urmă cu 15 ani, potrivit varesenews.it.

Într-un interviu acordat Dariei Bignardi, în emisiunea “Le Invasioni Barbariche”, scriitorul Dario Fo a vorbit despre cartea pe care urmează să o lanseze şi pe care a scris-o împreumă cu Florina, fiica românului ucis în Italia în urmă cu zece ani.

Ion Cazacu – un imigrant român care muncea pentru Cosimo Iannece – a fost incendiat de patronul său în seara zilei de 14 martie 2000. Cei doi s-au întâlnit într-un apartament în care românul locuia alături de alţi imigranţi, iar între ei a izbucnit o ceartă, patronul acuzându-l că vrea să plece de la firmă. Cazacu a infirmat acest lucru, dar s-a plâns de faptul că are un salariu foarte mic. De aici şi până la momentul în care patronul a turnat benzină pe Cazacu şi i-a dat foc nu a mai fost decât un pas.

Cartea “Bruciato vivo” (“Ars de viu”), care va apărea pe 10 aprilie, la editura Chiarelettere, reconstituie povestea lui Ion Cazacu.

“Suntem o ţară de dezinformaţi care continuă să uite tot ceea ce se întâmplă. Suntem toţi responsabili. Mai ales intelectualii”, a declarat Dario Fo, în emisiunea citată.

“Suntem cu toţii vinovaţi – noi, spectatorii, deseori nepăsători – de această ticăloşie ruşinoasă. E de necrezut, dar s-a întâmplat şi continuă să se întâmple. Povestea lui Ion Cazacu, victimă nevinovată a violenţei oarbe a angajatorului său, nu este un fapt izolat. S-a întâmplat că şi alţi doi muncitori kosovari din (regiunea, n.r.) Marche au fost ucişi de un angajator local: greşeala lor, ca şi cea a lui Cazacu, era aceea de a pretinde să fie plătiţi, să fie respectate contractele lor”, a spus Fo.

Dario Fo voia, de mulţi ani, să povestească această întâmplare, care a impresionat întreaga comunitate italiană şi nu numai.

Cu ajutorul Florinei, fiica românului ucis, scriitorul italian a reuşit să readucă în memoria publicului actele de violenţă atât de nemiloase încât pare imposibil ca ele să fi avut loc. Şi soţul Florinei, faianţar ca şi Ion, este, în prezent, ameninţat, fiind şi el victimă a violenţelor şi a abuzurilor.

“În jungla de pe piaţa forţei de muncă, în special în domeniul construcţiilor, nu există reguli, câştigă cine are mai multă putere. Iar justiţia noastră, aşa cum demonstrează Florina, nu reuşeşte întotdeauna să impună adevărul şi drepturile (angajatului, n.r.)”, a mai spus scriitorul Dario Fo.

Florina s-a născut în România, în 1982, şi a ajuns în Italia în 2000, după tragedia tatălui său, cu speranţa de a i se face dreptate, iar apoi dorea să se reîntoarcă în ţară. Dar acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum trăieşte în Gallarate, oraşul în care tatăl său a fost ucis.

Magistraţii italieni au redus la aproape jumătate, de la 30 de ani la doar 16 ani, pedeapsa cu închisoarea pronunţată în cazul patronului condamnat pentru că l-a ucis pe angajatul român, pe care l-a stropit cu benzină şi apoi i-a dat foc.

“S-a întâmplat aşa: Florina, ieşind din casă într-o zi, l-a văzut (pe Cosimo Iannece, n.r.) plimbându-se liniştit prin oraş”, a mai spus Fo în emisiunea italiană. Iannece a fost eliberat condiţionat, după ce judecătorii au stabilit că nu este necesar ca el să execute pedeapsa de 16 ani, existând motive suficiente ca acesta să iasă mai devreme din închisoare.

Ion Cazacu a suferit arsuri pe 90% din suprafaţa corpului şi a murit la spital, în urma unui stop cardiorespirator. Cazacu avea o diplomă de inginer obţinută la Bucureşti şi era unul dintre cei 20 de extracomunitari care lucrau pentru firma lui Iannece. Românul spera ca din banii obţinuţi să-şi poată aduce în Italia şi soţia şi cele două fiice, potrivit presei italiene, care, la momentul tragediei, a acordat spaţii largi acestui subiect.

Iannece a fost arestat, iar faptele sale au scandalizat sindicatele, care s-au mobilizat în apărarea muncitorilor migranţi. În faţa familiei românului, patronul s-a scuzat spunând că nu a vrut să-l ucidă şi că totul a fost un incident tragic.

Cosimo Iannece a fost condamnat, în iulie 2002, de Curtea de Apel din Milano, dar condamnarea i-a fost anulată de Curtea de Casaţie, care a invocat vicii de procedură. Procesul a fost reluat şi au fost adăugate circumstanţe agravante, procurorii invocând faptul că Iannece a acţionat cu intenţie, pentru “a-şi afirma, cu o violenţă exemplară, propria autoritatea asupra victimei şi a altor imigranţi”. Judecătorii de la a treia instanţă au decis să renunţe la circumstanţele agravante, considerând că, în lupta dintre Cazacu şi Iannece, erau în dispută chestiuni legate de muncă.

Dario Fo, născut pe 24 martie 1926, este un dramaturg, director de teatru, actor şi compozitor italian, laureat al premiului Nobel pentru literatură pe 1997. Opera sa dramatică foloseşte metodele comice specifice commediei dell’arte, un stil foarte popular în rândul claselor muncitoare de odinioară. Opera lui Fo se caracterizează prin critică la adresa crimei organizate, corupţiei şi asasinatelor politice, doctrinei catolice şi conflictelor din Orientul Mijlociu, se arată pe site-ul Uniunii Teatrale din România (UNITER).