Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins definitiv, miercuri, cererea DNA de arestare preventivă în lipsă a celor patru oameni de afaceri israelieni implicaţi în dosarul lui Remus Truică privind vânzarea Fermei Băneasa.
Iniţial, pe 15 martie, Curtea de Braşov a dispus arestarea în lipsă a trei dintre cetăţenii israelieni implicaţi în acest caz – Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benjamin Steinmertz, şi a respins cererea pentru al patrulea – Moshe Agavi.
Instanţa supremă a admis, miercuri, contestaţiile depuse de avocaţi şi a respins arestarea în lipsă şi pentru Tal Silberstein, Shimon Shevez şi Benjamin Steinmetz.
Pe 17 decembrie 2015, procurorii DNA Braşov i-au pus sub acuzare pe Tal Silberstein (constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor), Shimon Shevez şi Benjamin ‘Benny’ Steinmetz (constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la spălarea banilor) şi Moshe Agavi (aderare la un grup infracţional organizat).
Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică, cei patru israelieni şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de prinţul Paul, prin oferirea de bani sau bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către aceste persoane, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare şi prin traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.
‘Pentru a pune în practică planul infracţional, prinţul Paul i-a promis inculpatului Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendică în România şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea/retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe din ţară sau asupra judecătorilor, urmând a se reuşi, în mod injust, obţinerea bunurilor revendicate şi punerea în posesia lor’, se arată într-un comunicat al DNA.
