Europarlamentarul Mircea Diaconu a postat pe Facebook o intrebare provocatoare : Ce mai fac tinerii când se supără puțin?
Răspuns: fapte bune.
===============================
Cel puțin 20 de studenți ai Facultății de Agricultură din Cluj-Napoca și-au exprimat dezacordul cu faptul că România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește mâncărurile atestate ca produse tradiționale, motiv pentru care și-a pus pe ei straie populare și au participat, cu câteva zile în urmă, la o paradă a produselor tradiționale, organizată la inițiativa unuia dintre profesorii lor, conferențiarul u…niversitar Avram Fițiu.
De la oamenii în vârstă din diverse zone ale țării tinerii au strâns atât rețete ale produselor, cât și informații despre istoricul mâncărurilor respective, astfel încât acestea să se poată califica pentru a fi atestare la nivel național sau european.
Între vedetele paradei s-au aflat sarmalele împrăștiate, palanețul cu urdă, lușcoșul ardelenesc, balmoșul moțesc, plăcintele cu lucernă, frunze de păpădie sau urzici, sau unele specialități săsești, cum sunt prăjitura cu rubarbă din Saschiz sau hencleșele din zona Jidvei.
La capitulul rețete de băuturi comuna Pomi, din județul Maramureș, a fost reprezentată de o țuică tare și puternic aromată din pere pădurețe, despre care se spune că sunt atât de mici, tari și acre încât nu se pot mânca.
Profesorul Fițiu arată că pentru ca un produs să obțină un certificat de atestare ca produs tradițional, acesta trebuie să fie promovat de cel puțin cinci agricultori din comuna de proveniență. „Ar fi păcat să le pierdem, pentru că nu ne putem exprima la nivel european decât prin produse specifice românești, Franța are 280 asemenea produse”, spune Avram Fițiu.