Şeful OMV: Sunt indragostit de activitatea din România, nu o dam la rusi

România şi Austria rămân pieţe-cheie pentru OMV, întrucât din aceste ţări provin două treimi din producţia de petrol şi gaze a companiei austriece, a declarat, marţi, Reiner Seele, CEO al OMV, prezent la Bucureşti.

‘Două treimi din producţie provin din România şi Austria, astfel că vom continua să investim în aceste pieţe. (…) Am semnat un swap cu Gazprom la Sankt Petersburg, iar activitatea din România nu va fi afectată. Sunt atât de îndrăgostit de activitatea din România, încât nu vreau să o împart cu nimeni’, a spus Seele.

El a susţinut că, totuşi, câmpurile pe care le exploatează OMV sunt mature, astfel că grupul austriac caută să-şi refacă rezervele.

‘Pentru aceasta, avem două soluţii: swapul cu Gazprom, care ne asigură în următorii cinci ani o înlocuire completă a rezervelor pentru toată producţia. În al doilea rând, este vorba de proiectul offshore Neptun, pe care îl avem în România. Pentru acest proiect, avem nevoie de un cadru legislativ stabil, pentru că vorbim de o investiţie pentru 20-25 de ani’, a susţinut şeful OMV.

La începutul lunii aprilie, OMV şi Gazprom au semnat un acord la Sankt Petersburg privind un schimb de active între cele două companii.

OMV oferă companiei ruse de stat o participaţie în activele sale norvegiene offshore în schimbul unei participaţii minoritare în două blocuri din zăcământul energetic Urengoy din Siberia. De asemenea, cele două companii au semnat un contract de furnizare a ţiţeiului pentru rafinăria OMV din Schwechat, Austria, şi un schimb de expertiză, se arată în declaraţia comună dată publicităţii, potrivit Bloomberg.

‘Ambele companii beneficiază’, a afirmat şeful OMV, Rainer Seele, la Sankt Petersburg, după semnarea acordului.

Acordul ar putea fi finalizat ulterior, în acest an, a completat directorul general al Gazprom, Alexey Miller.

La eveniment au participat şi ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi Suhail Al Mazrouei, ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, care deţine o participaţie în OMV.

Rusia, dependentă de veniturile obţinute din vânzarea ţiţeiului şi a gazelor naturale, se bazează pe cooperarea energetică cu cei mai vechi parteneri ai săi din Europa Occidentală, în principal Germania şi Austria, pe fondul sancţiunilor impuse de UE. În schimb, OMV, prin legăturile cu Rusia, vrea să-şi reducă costurile deoarece declinul preţului ţiţeiului face ca producţia sa din Marea Nordului să nu mai fie profitabilă.

Zăcământul Urengoyskoye, descoperit în 1966, era odată cel mai mare depozit de gaze naturale din lume.

Cele două zone oferite OMV, în care firma BASF deţine o participaţie de 25,01%, ar urma să înceapă producţia în 2017, a anunţat în martie Gazprom. OMV ar putea obţine 24,98% din societatea mixtă. Cele două zone ar putea produce 14 miliarde metri cubi de gaze pe an, conform şefului Gazprom.

Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,99%, iar 9,3572% alţi acţionari. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).

OMV Petrom, pierdere uriasa in 2015

OMV şi ExxonMobil nu vor începe producţia de gaze în perimetrul Neptun din Marea Neagră mai devreme de anul 2020, întrucât, până acum, nu s-a luat decizia finală de investiţie, a declarat, marţi, directorul general al OMV, Reiner Seele, prezent la Bucureşti.

‘Nu vom avea gaz înainte de 2020 din Marea Neagră. Avem nevoie de mai mult timp pentru decizia finală de investiţii. Nu am finalizat studiile încă şi nu am agreat modelul de producţie cu partenerii de la ExxonMobil’, a declarat Seele.

El a adăugat că decizia finală va ţine cont şi de cadrul fiscal care va fi în vigoare.

‘Trebuie să ştim care vor fi avantajele acestui proiect din punctul de vedere al costurilor. (…) Trebuie să ştim care va fi cadrul legal, dar avem nevoie de un cadru fiscal care să nu se schimbe odată la 2-3 ani. Nu fiecare guvern sau ministru să schimbe cadrul legal’, a mai susţinut şeful OMV.

Seele a precizat că gazul din Marea Neagră va fi folosit pentru alimentarea pieţei locale şi a pieţelor din jurul Mării Negre.

‘Aş prefera ca gazele din Marea Neagră să rămână în România’, a adăugat el.

Totuşi, în strategia companiei pentru perioada de până în 2020 este inclusă participarea în realizarea conductei Nord Stream 2, care va aduce gaze din Rusia prin Marea Baltică, prin Germania, până în Austria la hub-ul de gaze Baumgarten.

Această conductă, care va avea o capacitate de 55 de miliarde de metri cubi pe an, va fi gata în 2019. Jumătate din participaţie este deţinută de Gazprom, iar OMV, E.ON, Engie, Shell şi BASF au câte 10%. Costurile totale vor ajunge la 10 miliarde de euro.

‘Nord Stream 2 este foarte important din punctul de vedere al asigurării securităţii în aprovizionare’, a subliniat şeful OMV.

Întrebat dacă este posibil ca prin conducta Nord Stream 2 să vină gaze şi în România, Seele a precizat că, teoretic, este posibil, însă întrebarea este dacă va fi nevoie de aşa ceva.

‘În principiu, da, este o rută, dar chiar vom avea nevoie? România are un confort pe care şi l-ar dori multe ţări, de independenţă pe piaţa gazelor, şi vom investi să creştem producţia de gaze din România. Dacă vom pregăti exportul de gaze din România, vom avea mai multă putere decât să aducem molecula de gaz aici’, a comentat şeful OMV.

OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat cu succes a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au investit în total 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent, a anunţat, în februarie, Gabriel Selischi, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Upstream.

OMV Petrom a contribuit cu 50% din această sumă.

‘Am forat şapte sonde în acest perimetru, iar majoritatea au întâlnit acumulări de gaze. Avem rezultate suficient de încurajatoare pentru a continua evaluarea viabilităţii comerciale. Decizia finală de investiţie este estimată în aproximativ doi ani’, a spus Selischi.

Potrivit acestuia, fiind vorba doar de acumulări de gaze, proiectul nu este influenţat în niciun fel de evoluţiile de pe piaţa petrolului, unde cotaţiile s-au prăbuşit în ultimii ani.

‘Suntem în calendar cu acest proiect şi ne propunem din 2018 să continuăm cu execuţia lui, dacă se va dovedi viabilitatea comercială. Nu ştim încă de acum ce soluţii vom aborda. Va trebui să forăm zeci de sonde, să construim o conductă, deci este vorba de investiţii de mai multe miliarde de euro sau de dolari. Ştiu că există multă nerăbdare în jurul acestui proiect, însă, dacă faceţi o comparaţie între acest proiect şi proiectele de autostrăzi, mai ales a celor care traversează munţii, o să vedeţi că noi facem progrese’, a adăugat oficialul OMV Petrom.

Grupul OMV Petrom a trecut pe pierderi în 2015, raportând un rezultat net negativ de 690 milioane de lei, faţă de un profit net de 2,1 miliarde de lei în anul precedent, potrivit rezultatelor consolidate publicate joi de companie.