Ar putea fi un adevar in ce spune Chiritoiu daca n-ar fi generalizarea pacatoasa ca toti fac la fel…
Medicii prescriu medicamente mai scumpe şi direcţionează pacienţii doar spre anumite farmacii, fiind influenţaţi de bugetele de marketing ale companiilor din acest domeniu, se arată în concluziile studiului derulat de Consiliul Concurenţei pe piaţa farmaceutică, potrivit unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.
Medicamentele generice, deşi cu cel puţin 35% mai ieftine decât variantele lor inovative, nu reuşesc să acapareze o cotă de piaţă semnificativă, chiar şi după mai mulţi ani de la intrarea pe piaţă. În acelaşi timp, autoritatea de concurenţă a constatat că există pieţe în care, odată cu apariţia variantelor generice ale unui medicament inovativ, creşte cota de piaţă a altor medicamente inovative, pentru care nu există încă echivalent generic.
Concluziile sunt similare cu cele din investigaţia sectorială precedentă, finalizată de Consiliul Concurenţei în 2011, din care a rezultat faptul că există un grad ridicat de concentrare a anumitor pieţe, din cauza comercializării cu precădere a unor medicamente inovative.
Totodată, în urma analizei a rezultat că 57% dintre pacienţi solicită o anumită denumire comercială ca urmare a recomandării medicului, deşi, în România, prescrierea medicamentelor se realizează pe substanţa activă şi, doar în situaţii excepţionale, justificate, pe denumire comercială.
‘Consiliul Concurenţei a identificat ca posibilă cauză a acestor comportamente promovarea intensă realizată de producătorii de medicamente inovative. Astfel, în medie, o companie producătoare de medicamente inovative alocă aproximativ 9% din cifra de afaceri pentru activităţi de promovare, iar o companie producătoare de medicamente generice alocă aproximativ 5%. În anul 2014, cheltuielile cu promovarea şi publicitatea, înregistrate de producătorii de medicamente din România, s-au ridicat la aproximativ 362 de milioane de lei’, potrivit Concurenţei.
În cazul medicamentelor unde există referenţiere, pacientul plăteşte diferenţa dintre preţul de referinţă (de obicei al celui mai ieftin generic) şi preţul medicamentului care este eliberat efectiv, în funcţie de gradul de compensare. În urma analizei realizate, a reieşit că, în cele mai multe cazuri, cel mai ieftin medicament generic lipseşte de pe piaţă sau este comercializat în cantităţi mici.
‘Ca urmare, medicii recomandă medicamente inovative fiind influenţaţi de companiile producătoare de medicamente prin activităţi de marketing, promovare şi publicitate: congrese ştiinţifice, întâlniri promoţionale, materiale şi obiecte publicitare, sponsorizări. În ceea ce priveşte specialităţile medicale, cei mai vizaţi sunt medicii de familie/medicină generală, urmaţi de medicii cardiologi şi internişti’, mai precizează comunicatul citat.
Consiliul Concurenţei consideră că medicii ar putea fi încurajaţi să prescrie medicamente generice prin oferirea de stimulente financiare în cazul în care se încadrează într-un buget lunar stabilit, iar economiile realizate faţă de bugetul respectiv ar putea fi utilizate de medici pentru alte scopuri precum stagii de instruire.
Totodată, Consiliul propune eliminarea din listele de compensare a medicamentelor care sunt puse pe piaţă în cantităţi insuficiente, fiind menţinute doar pentru a da preţul de referinţă. De asemenea, Consiliul Concurentei susţine limitarea cheltuielilor de marketing pentru anumite categorii de activităţi, respectiv o mai bună definire a cheltuielilor care pot fi înregistrate pentru fiecare tip de activitate de marketing sau promovare. Autoritatea de concurenţă mai recomandă realizarea unei analize cu privire la posibilitatea reglementării unei sume maxime care poate fi alocată unui medic prescriptor, în decursul unui an.
‘În acelaşi timp, din analiza realizată la nivel de farmacii a reieşit că pacienţii sunt direcţionaţi către anumite farmacii pentru achiziţia unor medicamente. Ca urmare, un număr foarte mic de farmacii concentrează o mare parte din sumele decontate la nivel de judeţ. De exemplu, în judeţul Iaşi, în septembrie 2014, dintr-un total de 386 de farmacii care au eliberat medicamente incluse în programele naţionale de sănătate, o farmacie a decontat 69% din totalul medicamentelor eliberate pentru Programul Naţional de Oncologie, iar în ceea ce priveşte Programul Naţional de Transplant, prima farmacie a decontat 43% din totalul medicamentelor’, se precizează în raport.
Astfel, Consiliul Concurenţei recomandă eliminarea avantajelor ce pot fi oferite medicilor de reprezentaţii farmaciilor sau ai distribuitorilor pentru ca aceştia, la rândul lor, să distribuie către pacienţi cupoane promoţionale valabile doar în anumite farmacii. În acest fel, va exista o concurenţă reală între farmacii, bazată pe preţuri competitive şi servicii de calitate.
În ceea ce priveşte motivarea distribuitorilor şi a farmaciilor de a elibera medicamente ieftine, o soluţie ar fi ca această activitate să devină rentabilă prin aplicarea unei sume fixe pe serviciu de distribuţie, respectiv farmacie. De asemenea, pentru ca distribuitorii, respectiv farmaciile, să nu mai comercializeze sau promoveze un anumit medicament în detrimentul altuia, o posibilă soluţie ar fi limitarea discounturilor ce pot oferite.
O altă practică semnalată este că majoritatea distribuitorilor condiţionează livrarea medicamentelor foarte solicitate şi care se vând bine de achiziţionarea, de către farmacie, a altor medicamente pe care nu le doreşte şi nu le-ar comanda dacă nu ar fi nevoită. Această vânzare legată afectează cash-flow-ul farmaciilor şi abilitatea acestora de a se concura efectiv pe piaţă.
De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă Ministerului Sănătăţii introducerea în Legea sănătăţii a unei prevederi ce interzice vânzarea legată (sub formă de pachete) în cazul activităţilor de distribuţie de medicamente.
În cadrul anchetei sectoriale a fost analizată şi situaţia medicamentelor care au lipsit de pe piaţă, fiind identificat un anumit procent de exporturi pentru fiecare dintre acestea. Prin urmare, Consiliul Concurenţei recomandă monitorizarea mai eficientă a obligaţiei de serviciu public, de către ANMDM (Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale), la fiecare nivel al lanţului de aprovizionare cu medicamente, inclusiv la nivel de farmacie. Astfel, producătorii trebuie să asigure, în primul rând, cantităţi suficiente pentru acoperirea nevoii naţionale, iar distribuitorii să aprovizioneze cu precădere piaţa internă, exportul fiind posibil în situaţia în care există cantităţi excedentare.
De asemenea, pentru îmbunătăţirea disponibilităţii medicamentelor, autoritatea de concurenţă recomandă distribuitorilor aprovizionarea tuturor farmaciilor, nu doar a celor integrate.
‘În prezent, există încă farmacii integrate vertical care au o gestiune comună cu distribuitorul, existând astfel posibilitatea ca marfa să fie transferată de la farmacie către distribuitor fără a fi facturată. Conform reglementărilor, de la data de 1 ianuarie 2017, farmacia şi distribuitorul trebuie să devină entităţi separate şi, prin urmare, vor fi obligate să aibă gestiuni diferite. În acest fel, nu va mai fi posibil exportul medicamentelor care au ajuns în farmacii şi se va reduce posibilitatea apariţiei unor medicamente contrafăcute’, mai spun oficialii instituţiei.
De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră necesară dezvoltarea unei metodologii pentru definirea mai clară a conceptului de serviciu public, reglementare care ar clarifica cadrul legal existent şi ar conduce la o autoevaluare corectă a comportamentului agenţilor care au această obligaţie, prin lege.
‘Pentru ca pacienţii români să aibă acces la medicamente noi, eficiente, Consiliul Concurenţei a recomandat includerea unui medicament în Listele de decontare de îndată ce acesta a primit autorizaţie de punere pe piaţă şi decizie de preţ. În ceea ce priveşte medicamentele generice, Consiliul Concurenţei susţine că preţurile acestora nu trebuie să fie afectate permanent de preţul medicamentelor inovative corespondente’, se menţionează în raport.
Consiliul Concurenţei consideră că, după expirarea patentului, ar trebui să existe o concurenţă reală între medicamentele inovative şi cele generice, inclusiv în ceea ce priveste preţul. Pentru atingerea acestui obiectiv, Consiliului Concurenţei recomandă ca atât preţul medicamentului generic, cât al celui inovativ ieşit de sub brevet, să fie la acelaşi nivel pentru a evita discriminările de formare a preţului între medicamente cu aceeaşi substanţă activă (Denumirea Comună Internaţională – DCI).
O altă concluzie a Raportului este faptul că nu toţi producătorii au actualizat preţurile medicamentelor, conform reglementărilor în vigoare (Ordinul 75/2009). Astfel, suma minimă încasată în plus, în anul 2014, de către aceştia, se ridică la circa 467 milioane lei (aproximativ 103 milioane euro). Ca urmare, vânzările totale din România au fost mai mari, iar depăşirea bugetului alocat medicamentelor a fost suportată, în parte, de companiile care au actualizat preţurile, prin plata taxei claw-back, şi de pacienţi prin intermediul coplăţii, în funcţie de gradul de compensare a medicamentelor.
În concluzie, Consiliul Concurenţei nu recomandă folosirea unui sistem de distribuţie în detrimentul altuia, însă îşi rezervă dreptul de a interveni, printr-o investigaţie, în eventualitatea în care ar apărea indicii privind distorsionarea concurenţei pe anumite pieţe.
În acest context, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie având ca obiect un posibil abuz de poziţie dominantă al companiei Novartis Pharma Services România SRL prin implementarea unui proiect pilot de distribuţie directă către anumite farmacii, în paralel cu distribuţia tradiţională. În cadrul investigaţiei a fost efectuată o inspecţie inopinată la sediul Novartis Pharma Services România SRL, documentele ridicate fiind în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei.
De asemenea, Consiliul Concurenţei are în analiză posibila încălcare a legii concurenţei de compania GSK România, prin modul de implementare a unui sistem de distribuţie directă către farmacii.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat încă de acum două săptămâni că, din analiza derulată în acest sector, instituţia a descoperit că medicii prescriu medicamente mai scumpe, influenţaţi de bugetele mari pe care le au companiile farmaceutice la dispoziţie pentru marketing.
‘Ce am văzut noi în cadrul acestei analize este că în continuare se prescriu surprinzător de mult medicamentele mai scumpe, aşa-numite medicamente inovative, şi nu variantele lor mai ieftine, care sunt medicamentele generice. În general, eforturile suplimentare le suportă pacientul, deci cine pierde din acest lucru este mai degrabă pacientul. Pentru că medicii prescriu, iar pacienţii îi ascultă pe medici, ceea este firesc. Iar medicii prescriu influenţaţi în parte şi de sumele mari pe care le au la dispoziţie firmele farmaceutice pentru promovarea medicamentelor. Lanţul ar fi: preţuri mai mari aprobate de stat pentru acelaşi medicament, ceea ce face să existe mai mulţi bani la dispoziţia anumitor companii care pot folosi aceste fonduri suplimentare ca să stimuleze medicii să prescrie respectivele medicamente’, a spus Chiriţoiu, pe 23 mai, în cadrul conferinţei de lansare a raportului pentru 2015 al Consiliului Concurenţei.
Potrivit acestuia, se ajunge la situaţia în care pacienţii plătesc mai mult decât ar trebui. ‘Astfel, există companii care pierd, pentru că plătesc un claw-back, o reducere mai mare decât ar trebui, şi pierd pacienţii care plătesc mai mulţi bani din buzunar decât ar trebui’, a completat oficialul Concurenţei.
Chiriţoiu a arătat că va discuta toate aceste aspecte cu autorităţile din sectorul sanitar, atunci când analiza pieţei va fi finalizată.
‘Concluziile vor fi puse în dezbatere publică, vom avea o lună să primim reacţii din partea celor interesaţi. Apoi, când toate acestea vor fi definitivate, le vom discuta cu factorii de decizie, care sunt Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentelor’, a susţinut el.
Întrebat dacă medicii sunt plătiţi de companiile farmaceutice pentru a prescrie un anumit medicament, Chiriţoiu a răspuns: ‘Sunt bugete substanţiale de marketing pentru promovarea medicamentelor. Formele sunt diverse, forme legale, cel puţin. Sunt cele care vizează activităţi ştiinţifice, participarea la congrese, prezentarea de studii şi aşa mai departe’.
