18 Aprilie 2012
Declaratie politica Ion Stan (PSD), vicepresedintele Comisiei de control a SRI
“Dezinformări şi răspunderi penale prezidenţiale”
Dezinformarea este o armă secretă utilizată şi cuantificată metodologic înaintea erei noastre, ceea ce poate explica nu numai perfecţiunea atinsă, ci şi adoptarea ei ca practică politică şi instrument al guvernării.
De câteva luni, asistăm la o escaladare a dezinformărilor puse în operă prin utilizarea persoanelor cu cele mai înalte demnităţi în stat, care apar ca relee de difuzare, intermediere sau de amplificare a credibilităţii mesajelor prin care se ascund adevăratele intenţii ale unei puteri disperate, sub povara făgăduinţelor scadente, de a înstrăina pe nimic bogăţiile naturale şi a trăda, astfel, interesele poporului român.
Aşa bunăoară, ni s-a spus, din amvonul Preşedinţiei României, că prin deschiderea exploatărilor aurifere şi cuprifere de la Roşia Montană şi Roşia Poieni, a celor gazeifere la Bârlad, cele din sudul Dobrogei şi în celelalte perimetre vizate din Transilvania, se vor crea locurile de muncă prin care să se asigure contribuţiile necesare plăţii pensiilor. Când s-a lansat acest mesaj, în totalitate fals, nu s-au spus multe alte lucruri şi nici de ce s-a ajuns în situaţia ca preşedintele României să se implice în impunerea unor decizii nu numai nepopulare şi exterioare competenţelor sale, dar şi prin dezinformare la scară internaţională.
Ce ne spun evaluările realiste şi care este adevărul în legătură cu locurile de muncă? Exploatările menţionate nu ar crea mai mult de două-trei mii de locuri de muncă, în timp ce pentru echilibrarea bugetului pensiilor sunt necesare cea 1,5 milioane de noi locuri de muncă. Este exclus ca la nivelul Administraţiei Prezidenţiale şi al Guvernului să nu fie cunoscută această statistică elementară. Atunci, de ce suntem minţiţi?
Ce altceva se încearcă a se trece sub tăcere, scontându-se că suntem prea osteniţi de grijile cotidiene, pentru a mai avea memoria activă? Că un fost membru al Guvernului României, care şi-a asumat coordonarea şi implementarea programelor PSAL I şi PSAL II, în numele dezideratului unei “economii de piaţă eficiente”, este în bună parte responsabil de deciziile privind abandonarea prelucrării minereului de cupru la Zlatna şi Baia Mare, respectiv producerea cuprului pur, în concentraţie de peste 99%. În urma acestei decizii catastrofale, minereul de cupru a fost extras în stare brută, cu subvenţie de patru dolari la un dolar valoare minereu furnizat unor SRL-uri pentru a-l exporta. Prejudiciile cauzate, în acest fel, sunt la dimensiuni de subminare economică a statului, în înţelegere cu centre de decizie externe, ceea ce întruneşte conţinutul material şi intenţional al infracţiunii de trădare, pentru care cetăţeanul Traian Băsescu va fi, cât de curând, chemat să răspundă.
Peste 40 de ani, când vor fi accesibile arhivele Serviciului Român de Informaţii create până în anul 2000 inclusiv, posteritatea o să afle cum agenţia de evaluare şi implementare a PSAL I şi II a fost ocupată cu personal incompetent, retribuit cu 72.000 dolari/an, din care o jună brunetă, succesoare în funcţie ministrului în cauză, colecta 60% pentru cel care afirma că “nu poate îndeplini obiectivele PSAL II din cauza opoziţiei sistemului mafiot” sau că “(…) A ne agăţa de un fals patriotism că pierdem băncile este complet greşit”.
În faţa justiţiei pe care ai reformat-o, obedienţa oricărei alternanţe a puterii, fii pregătit să dai dovadă exemplară a adevăratului tău patriotism, cetăţene Traian Băsescu!
Un omniprezent şi ubiscient analist, l-am numit pe cel mai agresiv şi rapid debitor de judecăţi de “valoare”, care prestează la o “televiziune mogulă”, a încercat să-l combată pe Traian Băsescu cu altă dezinformare: “Dacă Traian Băsescu nu reducea personalul bugetar, nu scădeau contribuţiile la fondul de pensii”.
Este de notorietate că personalul bugetar este retribuit exclusiv din taxe şi impozite. Ca să plătească, la rândul său, taxe şi impozite, trebuie să consume tot din taxe şi impozite. Iar, în ceea ce priveşte statul, acesta nu obişnuieşte să vireze în bugetul pensiilor şi asigurărilor de sănătate partea sa de contribuţie ca angajator. Aşadar, angajaţii în serviciile publice numai aparent sunt contribuitori la fondul de pensii, deoarece ei, în realitate, nu fac decât să mute nişte bani dintr-o parte în alta, fără a aduce plusvaloare şi fără a crea profit.
Mai mult, în serviciile publice s-a instituit până şi practica greu de calificat a şefilor şi şefuleţilor de a-şi plăti amantele din bani publici. Câteva mii de amante, începând de la înaltele administraţii, până la primăria lu dom Costel din Cuca Măcăii, sunt suprapopulate cu “consiliere şi secretare personale”. De facto, tot atâtea motive de divorţuri şi familii destrămate.
De unde or fi luat acest exemplu, cetăţene preşedinte? De ce nu faceţi uz de autoritatea prezidenţială pentru ca să legalizăm prostituţia şi să trimitem miile de hărnicuţe consiliere să presteze la normă, cu condicuţa şi taxele şi impozitele de rigoare. Aşa se va da o lovitură serioasă mafiei traficului de carne vie, iar cea mai veche meserie s-ar onorabiliza, prin alinarea suferinţelor pe care le-aţi produs bugetului.
Dacă tot v-aţi ambiţionat să nu lăsaţi resurse nevalorificate, de ce nu aţi începe cu cele la care vă pricepeţi cel mai bine, cetăţene preşedinte?!
