Ce a câş­­tigat şi ce a pier­dut România din perspectiva fe­no­menului mi­gra­ţionist de la ade­ra­rea la Uniunea Euro­peană până în prezent?, intreaba zf.ro.

Aproximativ 2,5 milioane de ro­mâni au emigrat pe perioadă îndelun­ga­tă din ţară şi alţi circa 500.000 au ple­cat pe ter­men scurt în alte ţări în ulti­­mul de­ceniu, iar con­se­cinţele au fost de­­opotrivă pozi­ti­ve şi negative.

„Dacă ne plasăm în poziţia celor care au plecat şi a familiilor lor, atunci câş­tigul este foarte mare pentru că ei au plecat fie din cauza lipsei locurilor de muncă, fie din cauza salariilor foarte mici.

Câştigul acesta nu a fost făcut însă fără sufe­rinţe grele pentru cei care s-au an­gajat în aven­tura mi­gra­ţi­ei“, a ex­pli­cat pro­fesorul Du­mi­tru Sandu de la Fa­­cultatea de So­cio­logie şi Asis­ten­ţă Socială din ca­drul Univer­si­tăţii din Bucureşti.

Numai în primul an de la aderarea României la Uniunea Europeană România a rămas fără jumătate de milion de locuitori, majoritatea optând să meargă la muncă în state precum Italia sau Spania, unde există şi în prezent cele mai mari comunităţi de emigranţi români.

Din 2006 până în 2015, românii din străinătate au trimis acasă peste 52 mld. euro, cu mult peste nivelul investi­ţiilor străine din aceeaşi perioadă (de circa 41 mld. euro în ultimii zece ani).

„Din pers­pec­tiva celor rămaşi acasă, câşti­gurile au fost mari, pentru că banii veniţi de la migranţi au fost conside­ra­bili şi continuă să fie impor­tanţi. Totuşi, este firesc să ne aştep­tăm la o scădere a volumului remiten­ţelor odată cu creşterea vârstei me­dii a dias­po­rei româneşti în străinătate. Cu cât ro­mâ­nii emigranţi stau mai mult acolo, cu atât vor veni mai puţini bani în ţară”, a mai spus pro­fe­sorul Sandu pentru zf.ro.

 

 

2 COMMENTS

Leave a Reply