Prezența pe teritoriul Republicii Moldova a oricăror trupe sau baze militare, conduse și controlate de către state străine, este neconstituțională, conform unei decizii adoptate marți de Curtea Constituțională de la Chișinău, relatează Radio Chișinău și Unimedia.
Curtea a decis că ocupația militară a unei părți a teritoriului Republicii Moldova în momentul declarării neutralității, precum și lipsa recunoașterii și a garanțiilor internaționale a acestui statut, nu afectează validitatea prevederii constituționale referitoare la neutralitate.
Deși documentul privind neutralitatea specifică în mod clar faptul că “Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”, în partea estică a țării mai sunt trupe “de ocupație” ale Federației Ruse, a declarat marți Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, la un post de televiziune local.
“Practic, ocupația sovietică/rusească nu a încetat în partea estică a țării nici astăzi, cu toate că a fost proclamată independența Republicii Moldova. Federația Rusă a recunoscut-o, dar și-a retras armata numai din partea vestică a teritoriului moldovean (sub ocupație a mai rămas 11% din suprafața Republicii Moldova)”, subliniază el. Astfel, faptul că Federația Rusă “nu și-a retras trupele din estul țării, ci, dimpotrivă, și-a consolidat prezența militară în partea transnistreană a Republicii Moldova, constituie o încălcare a prevederilor constituționale referitoare la independență, suveranitatea, integritatea teritorială și neutralitatea permanentă a Republicii Moldova, precum și a dreptului internațional”, a afirmat Tănase.
De asemenea, în cazul unei amenințări la adresa unor valori fundamentale constituționale ca independența națională, integritatea teritorială sau securitatea statului, autoritățile Republicii Moldova sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite să se apere eficient împotriva acestora, se mai arată în hotărârea Curții.
Totodată, participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, cum ar fi sistemul de securitate al Națiunilor Unite, operațiuni de menținere a păcii, operațiuni umanitare etc., care ar impune sancțiuni colective împotriva agresorilor și infractorilor de drept internațional, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate, potrivit deciziei Curții Constituționale.
În concluzie, magistrații consideră că neutralitatea Republicii Moldova nu exclude și cooperarea cu alte alianțe militare pentru consolidarea capacității ei de apărare. Rezultă, deci, că deschiderea Biroului NATO la Chișinău, preconizată pentru sfârșitul lunii iunie, nu încalcă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, așa cum susținea președintele Igor Dodon, remarcă analiștii moldoveni.
