Creşterea ROBOR din ultimele este cauzată de o diminuare temporară a lichidităţii şi de efectele provenite din zona pieţei valutare, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Horia Braun, economistul-şef BCR.
‘Creşterea ROBOR din ultimele zile pare rezultatul suprapunerii unei serii de factori. Avem de-a face, pe de o parte, cu o diminuare temporară a lichidităţii din sistem, legată de plăţile la buget de la începutul săptămânii şi de începutul unei
noi perioade de rezerva minima obligatorie. Pe de alta parte, e posibil să avem şi nişte efecte provenind din zona pieţei valutare, în condiţiile în care leul se menţine foarte stabil pe fondul unei deprecieri relativ alerte a monedelor din regiune’, a spus Horia Braun.
Potrivit acestuia, cotaţiile forward ale cursului EUR/RON au început să crească deja din vară, dar creşterile s-au intensificat semnificativ în ultimele zile, piaţa anticipând joi un curs în jur de 4,70 pentru un an înainte.
‘Cursul şi dobânzile sunt strâns legate pe piaţă, presiunile din piaţa valutară simţindu-se şi pe piaţa monetară şi viceversa. Nu în ultimul rând, am putea avea şi un joc de anticipaţii din partea unor participanţi în piaţă cu privire la o eventuală majorare a dobânzii la facilitatea de depozit din partea BNR la şedinţele de politică monetara din octombrie şi/sau noiembrie’, a precizat Horia Braun.
Economistul-şef al BCR a afirmat că s-ar putea să vedem în continuare ceva presiuni pe lichiditate şi pe dobânzi în zilele următoare, dar scenariul de bază al băncii este că lucrurile se vor calma la un orizont de câteva săptămâni şi că ROBOR la 3 luni va rămâne undeva în intervalul de 1% – 1,3% până la finele anului.
‘Mă aştept de asemenea ca BNR să dea un mesaj de predictibilitate sporită în zona de dobânzi la şedinţa de politică monetară de săptămâna viitoare. Pentru anul viitor deocamdată nu ne-am modificat prognoza, vedem tot un 1,5%-1,6% la final de an. Excesul de lichiditate va reveni în piaţa şi în absenta unor şocuri semnificative asupra inflaţiei nu vedem argumente puternice
pentru o întărire substanţială a politicii monetare’, a mai spus Horia Braun.
Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României, a declarat joi că evoluţia ratei medii a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele (ROBOR) depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară, iar în această perioadă indicele se află într-o perioadă de reaşezare.
‘Evoluţia ROBOR depinde de nivelul de lichiditate din piaţa bancară. Suntem într-o perioadă de reaşezare a acestui indice după ce am avut, în perioada care a trecut, dobânzi reduse la nivel istoric. Din aceasta perspectivă, era de aşteptat ca această
creştere să înceapă. Trebuie spus, totuşi, că în 2014 şi 2015, dacă luăm ca reper luna septembrie, ROBOR la 3 luni era mai ridicat decât nivelul actual, ca să nu mai spunem de 2012 sau 2013 când atingea 4 procente sau chiar 5,80%. Sigur că, faţă de acum câteva luni, se vor aduna câţiva lei în plus la plata ratei, în condiţiile în care dobânda ROBOR este luată în calculul ratei, dar pentru creditele acordate înainte de 2015 ratele sunt în continuare sub nivelul iniţial’, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Dan Suciu.
BNR a afişat joi un nivel al ROBOR pentru depozitele la 3 luni de 1,46%, faţă de 1,25% în şedinţa de miercuri, iar pentru cele la 6 luni de 1,57%, faţă de 1,35%.
La începutul acestui an, ROBOR la 3 luni era de 0,87%, iar ROBOR la 6 luni de 1,12%.
ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele. Indicele ROBOR se stabileşte zilnic şi are ca referinţă media aritmetica a cotaţiilor de dobândă utilizate de zece bănci selectate de banca centrală.
ROBOR este utilizat de către toate băncile pentru stabilirea dobânzilor variabile şi influenţează valoarea ratelor lunare la creditele în lei.
