Conducerea NATO, Romania si Bulgaria resping cu fermitate pretentiile inadmisibile ale Rusiei revizioniste si agresive

Propunerile Rusiei cu privire la asigurarea unor garanţii de securitate au în vedere retragerea forțelor NATO din Bulgaria și din România, cu scopul de a reveni la configurația din 1997. Ministerul rus al Afacerilor Externe a anunţat că propunerile privind asigurarea unor garanţii de securitate includ retragerea forțelor NATO din Bulgaria și din România, se precizează în răspunsul oferit de Ministerul rus de Externe la întrebările adresate de mass-media.

”Unul dintre elementele care reprezintă pilonii de bază ale inițiativelor noastre, pe care l-ați menționat, a fost formulat în mod deliberat cât se poate de clar și nu admite niciun fel de interpretări ambigue. Este vorba despre retragerea forțelor străine, a tehnicii şi armamentului și a altor paşi întreprinşi în vederea revenirii la configurația din 1997, pe teritoriul țărilor care nu erau membre ale NATO la acea dată, din care fac parte şi Bulgaria, și România”, a specificat MAE al Rusiei, într-un comunicat remis vineri.

Şeful delegației Rusiei la convorbirile pe teme de securitate militară și controlul asupra armelor de la Viena, Konstantin Gavrilov, a declarat pentru RUSSIA TODAY că Rusia are nevoie de un răspuns urgent din partea Statelor Unite și NATO cu privire la propunerile sale privind garanțiile de securitate.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a remarcat faptul că Rusia are nevoie de o reacție la fiecare articol din proiectele de documente privind garanțiile de securitate, scrie rador.ro

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a declarat vineri, după întâlnirea avută la Geneva cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel, transmite AFP.

”Am convenit asupra prezentării unor răspunsuri scrise săptămâna viitoare pentru propunerile noastre”, a spus Lavrov la conferinţa de presă ulterioară întrevederii cu Blinken, subliniind că au convenit amândoi că ”un dialog rezonabil este necesar” astfel încât ”emoţia să scadă”.

”Nu ştiu dacă suntem pe calea cea bună, voi şti când vom avea răspunsul” din partea SUA, a indicat Lavrov, adăugând că a mai stabilit cu Blinken ca ulterior să se desfăşoare ”un nou contact la (acelaşi) nivel”, apreciind totodată că o întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden deocamdată este prematură.

Conform agenţiei RIA, o nouă întrevedere Lavrov-Blinken ar urma să fie organizată în februarie.

Referindu-se la situaţia de criză din jurul Ucrainei, la frontiera căreia Rusia are desfăşuraţi peste o sută de mii de soldaţi şi stârneşte prin urmare teama unei invazii, Lavrov a negat încă o dată astfel de intenţii, susţinând că Rusia ”niciodată, absolut niciodată, nu a ameninţat poporul ucrainean”. În schimb, el a descris din nou puterea de la Kiev drept una ”rusofobă” şi a acuzat NATO că consideră Ucraina ca ”aparţinând sferei de influenţă” a acestei organizaţii.

Afirmatia lui Lavrov constituie o mistificare grosolana a realitatii in contextul in care Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea (teritoriu ucrainean) si a cucerit militar 2 regiuni estice din Ucraina, acolo unde a declansat un razboi in care au murit din 2014 pana azi peste 13000 de oameni.

Moscova a cerut Washingtonului în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în Europa de Est. În reacţiile lor, oficialii occidentali au calificat drept inacceptabile aceste solicitări ale Moscovei, pe care au ameninţat-o cu sancţiuni dure dacă atacă Ucraina, scrie Agerpres.

Ministerul Afacerilor Externe din Romania respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia. Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv.

Solicitarea ca postura forțelor NATO în toate statele Alianței care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerințelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021.

Această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianța Nord-Atlantică atât public, cât și în cadrul dialogului NATO cu Rusia și, respectiv, SUA-Rusia. O astfel de solicitare este inadmisibilă și nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare și apărare este nemijlocit conectată cu, și este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terț nu poate avea drept de veto.

Aliații au menționat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii și apărării colective, inclusiv prin prezența trupelor aliate pe teritoriul aliaților estici.

Alături de aliații săi, România va continua să susțină ferm, cu argumente bazate pe evoluțiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanța întăririi Flancului Estic. În acest sens, autoritățile române au salutat anunțurile recente ale SUA și Franței privind intenția de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare și apărare aliate.

Totodată, România își exprimă speranța că procesul de dialog deschis cu Federația Rusă în această perioadă va continua și va conduce la dezescaladarea situației de securitate, spre beneficiul întregului spațiu euroatlantic.

Si Bulgaria a reactionat la cererile inadmisibile ale Federatiei Ruse.

Bulgaria este un stat suveran şi noi am făcut de mult alegerea de a deveni membri ai NATO, a afirmat vineri premierul bulgar Kiril Petkov într-o declaraţie făcută de la tribuna parlamentului în afara ordinii de zi, după ce Rusia a cerut vineri retragerea trupelor străine ale NATO din două state membre, Bulgaria şi România, în cadrul tratatului pe care îl solicită pentru dezescaladarea crizei ucrainene, relatează BTA şi Novinite.

Bulgaria va decide singură cu privire la planurile sale de apărare, în coordonare cu aliaţii săi din NATO, a spus Petkov, invitând Rusia să angajeze un dialog cu Occidentul pentru reducerea tensiunilor, potrivit Reuters.

“De la această tribună, vreau să precizez: Bulgaria este un stat suveran şi a făcut de multă vreme alegerea de a deveni membră a NATO. Ca atare, noi decidem singuri cu privire la organizarea apărării ţării noastre în coordonare cu partenerii noştri”, a declarat şeful guvernului bulgar.

“Tratatul de la Washington nu prevede o a doua categorie de state membre cărora apărarea colectivă li se aplică selectiv sau într-o măsură limitată”, a subliniat el.

“Facem apel la Rusia să rămână ataşată unui dialog constructiv cu privire la dezescaladarea tensiunilor şi să lucreze pentru o Europă mai sigură, bazată pe statul de drept şi implementarea strictă a angajamentelor juridice internaţionale”, a insistat Petkov, citat de Agerpres.

Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoană, a exclus vineri orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre, după ce Rusia a cerut ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Lista cuprinde în total 14 ţări din fostul bloc comunist.

”Răspunsul nostru a fost şi rămâne la fel de clar şi de transparent: nu există în niciun fel o modalitate de a negocia, de a compromite postura militară a NATO pe teritoriul ţărilor NATO. Este treaba NATO unde şi în ce configuraţie, în funcţie de nevoile de securitate, ne aşezăm prezenţa militară în ţările NATO”, a scris oficialul pe pagina sa de Facebook.

Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a anunţat vineri că garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ încetarea extinderii blocului militar şi revenirea la graniţele sale din 1997, precum şi plecarea forţelor NATO din ţările care au aderat după acest an, între care România şi Bulgaria.

”Nu este problema Federaţiei Ruse, aşa cum noi nu spunem Federaţiei Ruse unde să îşi pună sau să nu îşi pună propriile forţe pe teritoriul său. Ceea ce spunem Federaţiei Ruse este că e totalmente anacronic şi este o întoarcere în timp istoric către zone complicate ale istoriei europene, ideea că poţi să ameninţi cu incursiune militară un stat vecin, suveran, independent şi democratic din Europa”, a adăugat Mircea Geoană.

”Aceasta este linia cu adevărat roşie, nu cea pe care o spune şeful diplomaţiei de la Moscova”, a insistat oficialul NATO.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut o întâlnire de o oră şi jumătate vineri, la Geneva, la finalul căreia au declarat amândoi, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.

#Rusia, #agresiune #Romania, #Bulgaria, #aparare, #securitate, #NATO