Analiza razboiului hibrid si a valurilor uriase de manipulari, fake news si conspiratii ce vin peste populatia Romaniei in ultimii ani mi-a adus in atentie un text interesant scris de Liviu Anghel in Observatorul militar.

Una din campaniile de intoxicare se refera la modul in care “ni se va impune din Europa sa mancam faina de greieri si alte insecte”. 

Superficialitatea, incultura, analfabetismul informational si civilizational ne duc spre cresterea procentului de indivizi care inghit pe nemestecate greierii conspiratiilor in dauna adevarului stiintific.  

Gândacul se află în alimentația românilor de 23 de ani

Suntem bombardaţi, în ultima vreme, cu ştiri care ne anunţă alarmist că făina de greieri şi lăcuste va deveni mâncarea de bază a românului, iar mititeii şi slănina sunt în pericol de a deveni amintire.

De fiecare dată când este intervievat, ministrul agriculturii, Petre Daea, nu scapă de obsedanta întrebare din partea reporterului: Cum veţi prepara, domnule ministru, făina de greieri şi lăcuste?

Ministrul, când aude de făină, îi fuge gândul direct la pâine, de parcă orice pulbere trebuie musai dospită şi băgată în cuptor.

E drept, noi suntem români şi bem lapte de vacă, de capră, de viezure, poate chiar de mânz, mâncăm carne şi salam de porc, asezonate cu mămăligă, nu cu turte din făinuri de gândaci. Pe lângă laptele de vacă, românului îi place să mai bea şi câte-un suc acidulat, să ronţăie mezeluri la micul dejun, să se răcorească cu câte-o îngheţată.

Cred că, din 1998 încoace, când, prin ordonanţa de urgenţă privind activitatea de standardizare națională în România, s-a eliminat caracterul obligatoriu al standardelor din industria alimentară, puțini români şi-au refuzat plăcerea de a bea un suc sau de a devora un crenvurst.

Aceste plăceri omeneşti au venit la pachet şi cu îngurgitarea (poate din lipsă de informaţii) a unui colorant extras dintr-un gândac, numit coşenilă.

În peste 50% din preparatele din carne comercializate la nivel mondial colorantul de bază este carminul, un produs de un roşu strălucitor, rezultat din uscarea și zdrobirea gândacilor coşenilă. Eram speriaţi de E-uri, dar, la un moment dat, producătorii au simţit teama consumatorilor, iar pe etichetă au pus denumirea aditivilor şi nu indicativul acestora.

Astfel, E 120 a devenit coşenilă, carmin, sau cârmâz. Carminul este folosit în industria alimentară, în sucuri, în jeleuri şi bomboane, în budinci, dulcețuri, înghețate, inclusiv în colorarea mezelurilor sau a produselor din carne procesate. Mult mai des se folosește pentru fabricarea cosmeticelor precum rujurile roșii, fardurile de obraz, pudrele sau fardurile de pleoape. De asemenea, poate fi întâlnit în vopselurile de păr.

În 2022, ONG-ul Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor (APC) a analizat mai multe produse existente pe piaţă, descoperind mai multe produse alimentare în care este permisă utilizarea aditivului alimentar E120, în anumite cantități precizate în regulamentele europene.

Carminul a fost regăsit în: conserve din fructe roșii (200 mg/kg), icre de pește (100 mg/kg), pește afumat (100 mg/kg), crustacee semipreparate (250 mg/kg), cârnați chorizo (200 mg/kg), gemuri, jeleuri și marmeladă (100 mg/kg), cereale pentru micul dejun aromatizate cu arome de fructe (200 mg/kg) etc.

Experții APC au identificat colorantul E120 în următoarele produse alimentare comercializate în marile lanțuri de magazine: parizer din pește vrac, icre de pește, salam sandwich toast, mușchi afumat, cârnați chorizo, cârnați sticks picanți, crenvurști cu piept de pui, pate cu ficat de vițel, lebăr, salam german, cârnați cimbrișor, cabanos extra, iaurt cu gust de căpșuni, iaurt parțial degresat și carne presată de pasăre la conservă, acestea fiind doar câteva din produsele alimentare în care se folosește colorantul E120/carmin/carmine/carmină/acid carminic/coșenilă.

Culoarea roşie provine de la acidul carminic pe care gândacul îl produce pentru a  se proteja împotriva altor insecte.

Soluţia de acid carminic este tratată în laborator cu substanţe pe bază de aluminiu, obţinându-se produsul final.

Aproximativ 70.000 insecte sunt necesare pentru a produce 250 de grame de carmin pur, însă acesta se găseşte la comercializare în amestec cu substanţe de suport, în special amidon, pentru că este foarte greu de dozat în stare pură.

În prezent, se cultivă pe arii întinse cactușii preferați de coșenile pentru a se obține la scară industrială carminul. Insulele Canare şi Peru sunt cele două regiuni principale de unde insectele sunt recoltate, Peru fiind cel mai mare producător. În final, trebuie să-i liniştim pe conaționali: cu siguranţă, românii nu se vor supăra dacă, în loc de materie primă pentru pâine, făina de greieri va fi folosită ca adjuvant în colorarea ţuicii de prune

1 COMMENT

Leave a Reply