Rusia, precum odinioara Uniunea Sovietica, devine cea mai periculoasa entitate statala a lumii. Ea emana instabilitate accentuata, razboi, agresiune, tensiuni militare, conflicte diplomatice. Totul, intr-o furtuna perfecta a vocatiei multiseculare distructive a Moscovei.
În Comunitatea Statelor Independente (CSI) se dizolvă asociațiile de integrare constituite nu numai pe baza interacțiunii cu Rusia, ci și cele care erau inițial îndreptate împotriva ei. Tocmai în acest scop a luat naștere la vremea respectivă GUUAM (Georgia, Ucraina, Uzbekistan, Azerbaidjan, Republica Moldova).
La scurtă vreme după crearea organizației Uzbekistanul a ieșit din ea, iar asociația a rămas fără o literă de “U”.
În GUAM există acum dezacorduri în centrul cărora a nimerit Rusia, relatează oficiosul Nezavisimaia Gazeta citat de rador si stiripesurse.ro
Tbilisi acuză Ucraina de amestec în treburile interne ale Georgiei, iar Kievul continuă să-i ceară Georgiei deschiderea celui de-al doilea front împotriva Rusiei.
Amândouă țările sunt orientate spre Uniunea Europeană și SUA, dar Georgia nu vrea să se bată cu Federația Rusă, lucru asupra căruia insistă Ucraina. Republica Moldova, care a rămas și ea membră a GUAM, sprijină Ucraina în conflictul cu Federația Rusă, dar în același timp nu vrea să deschidă al doilea front în Transnistria, lucru pe care Kievul i-l ceruse înainte Chișinăului.
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țaranu, a arătat pentru publicația rusească “Nezavisimaia Gazeta” că propunerea Kievului ca Republica Moldova să ajute la soluționarea problemei transnistrene pe cale militară a fost respinsă de Maia Sandu, care a dat prioritate dialogului pașnic cu Tirapolul.
Cu toate că în conflictul din Ucraina Chișinăul s-a poziționat categoric de partea Kievului. Vicepremierul Republicii Moldova pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat miercuri că trupele ucrainene concentrate la frontiera cu Transnistria, ca și tranșeele săpate de acestea, sunt destinate nu pentru ofensivă, ci pentru apărarea de un posibil atac din regiunea transnistreană. El a remarcat că încă în luna ianuarie mulți experți militari avertizau asupra unei posibile ofesive a trupelor rusești în primăvară. După cum a afirmat Serebrian, există versiunea potrivit căreia “regiunea transistreană poate fi folosită în operațiunea militară a Federației Ruse împotriva Odesei”. Totodată el a subliniat că miza Ucrainei este să se apere, și nu să deschidă al doilea front.
Între timp Tbilisi, căruia Ucraina i-a transmis același semnal – cel referitor la necesitatea deschiderii unui al doilea front împotriva Federației Ruse – a reacțioat la acesta mai dur decât Chișinăul și a cerut Kievului să nu se amestece în treburile interne ale Georgiei.
Două țări membre GUAM care anterior erau legate de obiective comune ale distanțării față de Moscova, au păreri deosebite în ceea ce privește abordările față de Ucraina și Rusia. Georgia și-a rezervat dreptul de cooperare economică cu Federația Rusă, Republica Moldova a redus legăturile existente la minimum. Iar Azerbaidjanul nu iese din GUAM și păstrează relații bune cu Moscova, la fel ca și cu Kievul, Chișinăul și Tbilisi. Cu toate acestea un fapt este evident – GUAM-ul se dezbină, și asta pe aceeași idee pe care s-a creat.
Mai este o structură care este testată serios de viabilitate – este vorba de Organizația Tratatului de Securiatte Colectivă (ODKB).
Zilele acestea premierul Armeniei, Nikol Pașinian, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că, potrivit estimării sale, “ODKB, vrea sau nu acest lucru, iese din Armenia”. Anterior Armenia a refuzat cota secretarului general adjunct al ODKB. Și mai înainte – la desfășurarea pe teritoriul țării de excerciții ODKB în 2023. Fostul secretar al NATO, Anders Fog Rasmussen, care a vizitat zilele acestea Erevanul, a declarat că Armenia are nevoie de un cerc mai larg de parteneri internaționali. Întrebat dacă reprezentanții Armeniei și-au exprimat așteptările în ceea ce privește asistența politico-militară, Rasmussen a spus: “În general, da.” Pașinian a declarat că Erevan încearcă să stabilească o colaborare politico-militară cu multe țări, fără a ascunde acest lucru de Rusia.
Cercul cel mai apropiat al Federației Ruse, reprezentat de vecinii săi, se modifică văzând cu ochii. În perimetrul frontierelor rusești sporesc turbulența și incertitudinea. Plasându-se pe o poziție de expectativă, Moscova poate nu numai să piardă acest cerc, dar și să obțină în cele din urmă un mediu ostil.
Si Polonia, puternic stat NATO ce are granita cu Rusia prin enclava Kaliningrad, trage un semnal de alarma.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a calificat miercuri drept ”periculoasă” axa China-Rusia, după ce liderul chinez Xi Jinping a încheiat o vizită la Moscova, relatează AFP.
Vizita liderului chinez la Moscova “ne umple de îngrijorare” deoarece “axa China-Moscova este periculoasă”, a spus prim-ministrul polonez într-o conferinţă de presă comună cu omologul său japonez Fumio Kishida.
Xi Jinping a părăsit miercuri Rusia după un summit cu preşedintele rus Vladimir Putin, cei doi lideri salutând marţi intrarea într-o “nouă epocă” a relaţiei lor “speciale” în faţa Occidentului.
În cadrul vizitei, preşedintele rus a sprijinit prudent planul Chinei pentru reglarea conflictului din Ucraina, acuzând în acelaşi timp Kievul că îl respinge.
Polonia, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Ucrainei, s-a declarat îngrijorată de consolidarea cooperării între Beijing şi Moscova.
“Încercăm să convingem China să nu susţină Rusia în politica sa internaţională agresivă”, a adăugat şeful guvernului polonez.
Kishida a ajuns în Polonia după ce a vizitat Ucraina vecină. El s-a deplasat la Kiev şi în oraşul martir Bucea, din apropierea capitalei Ucrainei, unde soldaţii ruşi au fost acuzaţi că au comis atrocităţi.
Premierul japonez a salutat ajutorul oferit de Polonia acestei ţări afectate de război şi a precizat că i-a transmis preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski “solidaritatea de neclintit a Japoniei şi G7”.
El a invocat “povara mai mare” asupra Poloniei în sprijinul oferit Kievului ca motiv pentru un nou ajutor din partea Japoniei pentru Varşovia.
“Din cauza poverii tot mai mari asupra Poloniei provocată de agresiunea rusă persistentă în Ucraina, l-am informat pe prim-ministrul polonez (Mateusz Morawiecki) că am luat decizia de a trata Polonia ca un beneficiar special al ajutorului pentru dezvoltare, în ciuda faptului că economia Poloniei este în creştere şi că Polonia nu este o ţară care primeşte ajutor pentru dezvoltare”, a explicat premierul nipon.
Kishida a mai declarat că a căzut de acord cu Morawiecki să extindă cooperarea bilaterală în sfera securităţii, în economie şi în alte domenii.
Japonia deţine în prezent grupul G7, din care mai fac parte Canada, Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii.
