Câţi urşi sunt în România

În România există între 7.500 şi 8.100 de exemplare de urs brun, conform unui studiu, înregistrându-se o creştere constantă a populaţiei de urs, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.

Potrivit ministrului, această evoluţie “generează o creştere constantă a interacţiunilor, a conflictelor om-urs şi o creştere constantă a numărului şi valorii pagubelor generate”.

El a precizat că numărul minim de exemplare în studiul privind evaluarea populaţiei de urs brun din România este de 7.536 de exemplare, iar numărul maxim este de 8.093.

“Se vede foarte clar că, exceptând perioada de Covid, când activitatea era mult, mult, redusă din toate punctele de vedere, este vizibilă o creştere constantă şi a numărului de incidente şi a numărului de răniţi şi a numărului de oameni decedaţi, din păcate, în urma unor atacuri de urs”, a adăugat Barna Tanczos, la conferinţa de presă despre implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun.

Ministrul Mediului a subliniat că, în baza acestui studiu, a pregătit un nou ordin de ministru cu măsuri active pentru a asigura, pe de o parte, menţinerea stării de conservare favorabilă, şi pe de altă parte, de a implementa şi prevederea legală.

“Până pe 15 mai, Ministerul Mediului trebuie să emită ordinul de ministru cu cotele de prevenţie, prin care reduce numărul conflictelor şi prin care reduce numărul şi valoarea pagubelor. Anul trecut, am emis un ordin de ministru pentru 140 de exemplare. Acel ordin de ministru era pus în practică de asociaţiile de vânătoare prin personalul tehnic de specialitate. Anul acesta pregătim un nou ordin de ministru pe care dorim să-l emitem, să-l semnăm până pe data de 15 mai, aşa cum prevede şi legea. În cazul în care putem să ducem până la bun sfârşit perioada de consultare publică, ordinul de ministru va fi propus şi pus în consultare publică pentru a fi dezbătut, pentru a primi observaţii, pentru a avea un dialog constructiv cu toate organizaţiile neguvernamentale, cu toate asociaţiile de vânătoare, cu toate primăriile, cu toate asociaţiile de fermieri şi prin acest fel să putem asigura o bază solidă ştiinţifică, administrativă şi pragmatică pentru intervenţiile ulterioare”, a mai spus ministrul Mediului.

Potrivit acestuia, din 2016 până în 2022 au fost recoltate 444 de exemplare de urs brun din România.

“Din 2023 dorim să revenim la acele cote de prevenţie care au existat înainte de 2016, cu alte condiţii, cu condiţii mult mai stricte pentru punerea lor în executare, cu o bază ştiinţifică diferită şi cu abordare total diferită pentru alocarea acestor cote. Cotele trebuie alocate pe baza unor principii foarte clare, care să influenţeze formula de calcul prin care se stabileşte numărul de exemplare care pot fi extrase în fiecare fond de vânătoare. Primul element şi cel mai important este numărul de atacuri la adresa oamenilor şi la adresa gospodăriilor, numărul de dosare de pagube raportate şi valoarea pagubelor. Din aceste date şi care sunt date statistice şi pe care le avem şi le monitorizăm zilnic, avem o imagine de ansamblu a fenomenului la nivel local, la nivelul satelor, comunelor, oraşelor din ţară şi, cu siguranţă, acesta trebuie să fie unul dintre cei mai importanţi factori de influenţă”, a mai spus ministrul.

Totodată, el a precizat că se va lua în calcul densitatea populaţiei de urs, care reiese din studiu.

“În acele zone unde densitatea este mică, influenţa acestui factor pe formulă de calcul o să fie foarte mică, acolo numărul de intervenţie prin extragere, numărul de cote de prevenţie sau cota de prevenţie o să fie mult mai mică. Acolo unde densitatea este foarte mare sunt foarte multe pagube, sunt foarte multe atacuri, acolo şi cotele de prevenţie trebuie să fie mai mari”, a adăugat ministrul Mediului.

Pe de altă parte, el a subliniat că statul cheltuie anual milioane de lei pentru plata pagubelor în urma incidentelor produse.

“Trebuie să avem în vedere şi faptul că statul cheltuie anual milioane de lei pentru plata acestor pagube – şi tocmai de aceea, în formula de calcul, trebuie să avem în vedere şi efortul financiar pe care îl face statul dacă aceste pagube, atacuri, nu sunt reduse. În 4 ani de zile efortul statului a fost de 21 de milioane de lei. Peste 21 de milioane de lei s-au plătit din 2019 până acum pe pagubele generate de ursul brun în România. În baza acestor date s-a făcut harta zonelor fierbinţi în ceea ce priveşte densitatea, numărul de atacuri, valoarea atacurilor şi rezultă o formulă de calcul, un proiect de ordin care se pune în consultare publică”, a mai spus Barna Tanczos.

El a precizat că se păstrează principiul acordării cotelor de intervenţie aşa cum a fost până acum. “Intervenţia imediată se va face în continuare pe baza Ordonanţei 81, acea intervenţie imediată făcută de echipa de intervenţie”, a mai spus ministrul, citat de Agerpres.