9 mai. O zi importanta pentru Romania. Dar si pentru alte natiuni. Din pacate pentru noi, cele mai multe emisiuni televizate si chiar la radio au fost dedicate paradelor din Rusia ori zilei Europei. Dezbaterea complet debalansata a ignorat complet un moment national esential pentru Romania : declararea independentei. A fost atunci un moment cu valoare strategica in istoria noastra. In plus, foarte relevant si pentru ceea ce traim azi.
Atunci – trupe rusesti au intrat in Romania pe la Ungheni. Sa-i batem impreuna pe turci, reprezentind pe atunci „Marea Poarta”. Iar niste romani, in frunte de Regele Carol si cu Mihail Kogalniceanu se saturasera de comenzi externe si tribut platit altora sa putem respira de buna voie. Apoi tot jocul cu marile puteri europene, care nu prea doreau independenta Romaniei, teapa trasa de rusi dupa un document semnat cu ei, discutia Bismarck-Carol pe tema castigurilor/cedarilor teritoriale romanesti dupa razboi. Foarte interesant si de actualitate maxima pentru ce traim azi la granita de nord est.
Apropos, podul de la Ungheni e construit de Gustave Eiffel, daca va spune ceva numele asta si ce anume isi permitea atunci o Romanie mult mai mica, dar mai demna si mai darza.
Pentru ca dezbaterile de azi s-au axat doar pe Europa si Rusia, o sa-mi permit eu sa va readuc aminte cite ceva important din semnificatia zilei de 9 Mai 1877.
TRATAT SA INTRE RUSII IN ROMANIA
Războiul de Independență al României este numele folosit în istoriografia română pentru participarea Principatelor Unite laRăzboiul ruso-turc din 1877 – 1878. În urma acestui război, România a obținut independența față de Imperiul Otoman. Pe 4(sv),/ 16 aprilie (sn) 1877, Principatele Unite și Imperiul Rus au semnat un tratat la București care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul tării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12 (sv) / 24 aprilie (sn) 1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, pe la nou construitul pod de peste Prut.
5 MILIOANE DE ROMANI VASALI AI OTOMANILOR
La începutul domniei principelui Carol I, România era un stat mic, cu o suprafață de 121.000 km2 și cu o populație de circa 5 milioane de oameni. Încă aproximativ 5 milioane de români trăiau în pronvinciile istorice ocupate de imperiile vecine. Dezvoltarea economico-socială ca și aspirațiile naționale ale României erau grav afectate de statutul de vasal al Imperiului Otoman.
Armata română a asigurat apărarea liniei Dunării pe un front de 650 km, până la sosirea trupelor țariste. Armata rusă a început traversarea Prutului pe la Ungheni, pe la nou construitul pod „Eiffel”, în noaptea de 11 – 12 aprilie 1877.
PODUL EIFFEL….
Este un pod metalic peste Prut dintre Ungheni (Republica Moldova) și comuna Ungheni (Romania). Podul a fost proiectat ;i construit de Gustave Eiffel,care fusese invitat la Ungheni de către Direcția căilor ferate din Basarabia . Numele oficial a fost adoptat la 20 aprilie 2012, în cadrul Ședinței Consiliului orășenesc Ungheni. La 6/18 mai 1872, la București a fost încheiată Convenția româno-rusă privind joncțiunea liniilor ferate ruse cu cele române,Iași–Chișinău, și a apărut necesitatea de o construi un pod rezistent peste Prut.
Podul feroviar de peste Prut de la Ungheni a fost construit în perioada 1876-1877, după proiectul arhitectului francez Gustave Eiffel, creatorul Turnului Eiffel din Paris. Podul a fost deschis pe 9/21 aprilie 1877, cu doar trei zile inainte ca Rusia sa declare razboi contra Turciei.
Mulțumit de calitatea podului, Scarlat Pastia apelează tot la Gustave Eiffel pentru a construi în 1882 și Grand Hotel Traian din Iași.
BISMARCK : DOBROGEA SI DELTA INAPOI LA ROMANIA, SUDUL BASARABIEI LA RUSI
Tratatul de pace dintre Imperiul Rus și Imperiul Otoman a fost semnat la San Stefano pe 3 martie 1878. Imperiul Rus nu s-a arătat dispus să-și respecte promisiunile făcute în tratatul semnat pe 4 aprilie 1877 de consulul rus Dimitri Stuart (cu aprobarea țarului Alexandru al II-lea) și de premierul român de la acea dată, Mihail Kogălniceanu. La conferința de pace de la Berlin din 1878 s-a decis ca Rusia să recunoască României independența, să cedeze teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor. În schimb, Rusia ocupa pe post de „compensație” județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), care reintraseră în componența Moldovei după Războiul Crimeiiprin prevederile Tratatului de la Paris din 1856. Principele Carol I a fost profund nemulțumit de impunerea acestor cedări, care contravenea în mod flagrant cu tratatul ruso-român de pe 4 aprilie 1877. Otto von Bismarck a reușit să-l convingă pe principe să accepte acest aranjament, care oferea noi oportunități României din punct de vedere economic datorită accesului la Marea Neagră și controlului asupra traficului pe Dunare.