Franţa, Germania, Italia şi Polonia au semnat joi, în timpul summitului aniversar al NATO, o scrisoare de intenţie privind dezvoltarea în comun a unui nou tip de rachetă de croazieră cu lansare terestră şi cu o rază de acţiune de peste 500 de kilometri, iniţiativă menită să acopere o lacună în arsenalul militar european evidenţiată de războiul din Ucraina, transmite Reuters.
Vorbind în marja summitului NATO de la Washington după ceremonia de semnare, ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a spus că noua iniţiativă este menită să servească drept element de descurajare.
“Ideea este să o deschidem cât mai larg posibil” participării şi altor ţări la proiect, a spus el în faţa presei, sugerând că noul guvern laburist al Marii Britanii s-ar putea alătura proiectului, iar o asemenea implicare a altor state ar permite realizarea unor economii de scară.
O primă schiţă a unei viitoare rachete în cadrul acestui demers ar putea fi realizată până la sfârşitul anului, nefiind deocamdată stabilită în acest stadiu nici raza de acţiune a rachetei cu lansare terestră.
Franţa sugerează ca aceasta să fie o versiune modificată a rachetei de croazieră cu lansare navală MdCN, fabricată în prezent de compania MBDA, care produce de asemenea rachetele cu lansarea aeriană Taurus şi Storm Shadow/Scalp, cea din urmă fiind deja oferită Ucrainei ca ajutor militar şi folosită cu succes în războiul cu Rusia.
De altfel, societatea MBDA, în al cărei acţionariat să regăsesc companiile Airbus, BAE Systems şi Leonardo, lucrează deja la dezvoltarea unei versiuni modificate a rachetei MdCN care să poată fi lansată din lansatoare montate pe camioane, la fel ca racheta americană ATACM lansată de instalaţiile HIMARS şi de asemenea folosită de Ucraina.
Anunţul privind noua iniţiativă survine la o zi după ce Washingtonul şi Berlinul au comunicat că vor începe desfăşurarea de rachete americane cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Germaniei în 2026, inclusiv rachete SM-6, Tomahawk şi arme hipersonice aflate în dezvoltare.
Această desfăşurare, condamnată de Moscova drept o “ameninţare foarte gravă” la adresa securităţii naţionale a Rusiei, este văzută ca o soluţie temporară până când Europa îşi va avea pregătite propriile rachete cu rază lungă de acţiune.
Dezvoltarea unei rachete cu o rază de acţiune care depăşeşte 500 km înseamnă însă că aliaţii europeni din cadrul NATO vor reintroduce o categorie de arme interzisă prin Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), tratat care în prezent nu mai este în vigoare.
Statele Unite s-au retras oficial în 2019 din acest tratat pe care-l semnase cu Rusia în anul 1987, acuzând Moscova de încălcarea acordului, acuzaţie pe care Kremlinul a negat-o.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în urmă cu două săptămâni că Rusia va trebui să reia producţia de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, motivând că “Statele Unite nu numai că produc aceste sisteme de rachete, dar le-au adus deja în Europa pentru exerciţii în Danemarca”
Prin urmare, a argumentat el, Rusia trebuie să răspundă. Deci, a indicat Putin, “se pare că trebuie să începem să producem aceste sisteme de lovire şi apoi, pe baza situaţiei reale, să luăm decizii cu privire la locul în care să le amplasăm, dacă este necesar pentru a ne asigura securitatea”.