Camerele folosite de NASA pentru asamblarea sondelor spațiale și a tehnologiei care ajunge în spațiul extraterestru și pe alte planete ar trebui să fie sterile pentru a se evita contaminarea, însă oamenii de știință au descoperit nu mai puțin de 26 de noi specii de bacterii în aceste incinte, transmite luni Live Science.
În urma acestei descoperiri, experții intenționează să testeze aceste bacterii într-o ‘cameră de simulare planetară’ care ar putea dezvălui dacă acești microbi, sau unii cu adaptări similare, ar putea supraviețui unei călătorii prin spațiu spre Marte, eventual contaminând lumile extraterestre la sosire.
La începutul acestui an, oamenii de știință au identificat peste două duzini de specii bacteriene necunoscute anterior care se ascundeau în camerele sterile ale Centrului Spațial Kennedy din Florida, unde NASA și-a asamblat modulul de asolizare pe Marte Phoenix. Descoperirea a arătat că, în ciuda spălării constante, a substanțelor chimice dure de curățare și a deficitului extrem de nutrienți, unii microbi au dezvoltat o suită de trucuri genetice care le-au permis să persiste în aceste medii dificile.
‘A fost un moment autentic de ‘trebuie să ne oprim și să verificăm totul din nou”, a declarat pentru Live Science co-autorul studiului, Alexandre Rosado, profesor de Bioștiințe la Universitatea de Știință și Tehnologie Regele Abdullah din Arabia Saudită.
Aceste bacterii sunt descrise într-o lucrare publicată în luna mai în revista Microbiome. Deși existau relativ puțini astfel de microbi, aceștia au persistat mult timp și în mai multe medii curate, a adăugat el.
Identificarea acestor organisme neobișnuit de rezistente și studierea strategiilor lor de supraviețuire sunt importante, spun cercetătorii, deoarece orice microb capabil să treacă prin controalele standard ale camerelor sterile ar putea, de asemenea, să evite măsurile de protecție planetară menite să împiedice viața de pe Pământ să contamineze alte lumi.
Întrebat dacă vreunul dintre acești microbi ar putea, în teorie, să tolereze condițiile din timpul unei călătorii către calota polară nordică a lui Marte, unde Phoenix a asolizat în 2008, Rosado a spus că mai multe specii poartă gene care le-ar putea ajuta să se adapteze la stresul zborurilor spațiale, cum ar fi repararea ADN-ului distrus de radiațiile cosmice și rezistența prin intrarea în stări de latență. Dar el a avertizat că supraviețuirea lor va depinde de modul în care gestionează condițiile dure cu care s-ar confrunta un microb atât în timpul călătoriilor spațiale, cât și pe Marte – factori pe care echipa nu i-a testat – inclusiv expunerea la vid, radiații intense, frig profund și niveluri ridicate de UV la suprafața marțiană.
Pentru a răspunde la aceste întrebări cercetătorii construiesc acum o cameră de simulare planetară la Universitatea de Știință și Tehnologie Regele Abdullah din Arabia Saudită pentru a expune bacteriile la condiții asemănătoare cu cele de pe Marte și din spațiu, a spus Rosado. Camera, aflată acum în faza finală de asamblare (primele experimente urmând să înceapă din 2026), este proiectată pentru a imita condiții precum presiunea scăzută a aerului de pe Marte, o atmosferă bogată în dioxid de carbon, niveluri ridicate de radiații și fluctuațiile extreme de temperatură cu care s-ar confrunta microbii în timpul zborurilor spațiale.
Aceste medii controlate le vor permite oamenilor de știință să investigheze modul în care microbii rezistenți se adaptează și supraviețuiesc în condiții comparabile cu cele întâlnite în timpul zborurilor spațiale sau de pe suprafața marțiană, conform lui Rosado.
Camerele curate de asamblare a navelor spațiale ale NASA sunt proiectate să fie ostile microbilor – o piatră de temelie a eforturilor agenției de a împiedica organismele terestre să călătorească în lumi dincolo de Pământ – prin aer filtrat continuu, control strict al umidității și tratamente repetate cu detergenți chimici și lumină UV, printre alte măsuri.
În timpul asamblării modulului de aterizare Phoenix la Centrul Spațial Kennedy, o echipă condusă de co-autorul studiului, Kasthuri Venkateswaran, cercetător științific senior la NASA’s Jet Propulsion Laboratory, a colectat și conservat 215 tulpini bacteriene de pe podelele camerelor sterile. Unele probe au fost colectate înainte de sosirea sondei de asolizare Phoenix în aprilie 2007, din nou în timpul asamblării și testării în iunie și încă o dată după ce sonda spațială s-a mutat pe rampa de lansare în august, potrivit studiului.
La acea vreme, cercetătorii nu aveau tehnologia necesară pentru a clasifica speciile noi cu precizie. Dar tehnologia ADN-ului a avansat puternic în următorii 17 ani de la acea misiune, iar astăzi oamenii de știință pot secvenția aproape fiecare genă pe care o poartă acești microbi și pot compara ADN-ul lor cu studii genetice ample ale microbilor colectați din camerele sterile în anii următori. Acest lucru le permite oamenilor de știință ‘să studieze cât de des și pentru cât timp apar acești microbi în diferite locuri și momente, ceea ce nu era posibil în 2007’, a spus Rosado.
Analize ulterioare au dezvăluit o serie de strategii de supraviețuire. Multe dintre speciile nou identificate poartă gene care le ajută să reziste substanțelor chimice de curățare, să formeze biofilme lipicioase care le ancorează pe suprafețe, să repare ADN-ul deteriorat de radiații sau să producă spori rezistenți, latenți – adaptări care îi ajută să supraviețuiască în colțuri ascunse sau crăpături microscopice, arată studiul. Acest lucru face ca microbii să fie ‘organisme de testare excelente’ pentru validarea protocoalelor de decontaminare și a sistemelor de detectare pe care se bazează agențiile spațiale pentru a menține sterilitatea navelor spațiale, a mai spus Rosado, potrivit Agerpres.
