Forumul german Atlantik-Brücke a găzduit o dezbatere crucială la expoziția aerospațială ILA de la Berlin. Discuția de mare anvergură i-a reunit pe generalul Carsten Breuer, șeful Apărării din Germania; generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR) al NATO; directorul general al Airbus Defence and Space, Michael Schöllhorn; și OJ Sanchez de la Lockheed Martin – pentru a discuta despre progresul Europei în domeniul apărării, dar și pentru a scoate la iveală lacunele rămase. Panelul a fost moderat de Robert Wall (Aviation Week).
“Aceasta este prima dată când Atlantik-Brücke a purtat discuția sa tradițională cu Comandantul Suprem Aliat din Europa și cu Șeful Apărării din Bundeswehr, în public”, a declarat Sigmar Gabriel, președintele Atlantik-Brücke, în discursul său de bun venit. “Este, de asemenea, premiera noastră cu generalul Alexus G. Grynkewich. Iar generalul Carsten Breuer este un partener de încredere în dialogul nostru privind politica de securitate.”
“Anul 2029 contează. Și acesta este motivul pentru care am pus o linie roșie pe toate calendarele noastre din Ministerul Apărării”, a declarat generalul Breuer.
El a insistat în repetate rânduri asupra deschiderii între politică, industrie și forțele armate, avertizând că termenele limită nu mai pot fi pur și simplu amânate. “Trebuie să fim onești cu noi înșine”, a spus el, argumentând că, dacă un obiectiv stabilit pentru 2029 nu poate fi atins, “atunci trebuie să discutăm despre cum să atenuăm acest lucru, pentru că nu există altă șansă”.
Participanții la panel au respins ideea că Europa este un “tigru de hârtie”. “Majoritatea aliaților și-au mărit bugetele de apărare. Anul trecut, pentru prima dată, toți aliații au atins obiectivul stabilit la summitul NATO din Țara Galilor”, a spus gen Grynkewich. SACEUR a avertizat, însă, că banii singuri nu creează capacitate – necesită “livrare prin intermediul unei baze industriale sănătoase, inovatoare”.
“Ar fi greșit să spunem că Europa nu are deloc capacitate de apărare. Banii sunt acum puși la dispoziție. Noi, cei din industria apărării, trebuie să intensificăm inovarea produselor noastre”, a spus Schöllhorn, subliniind: “Industria apărării și sistemul de achiziții trebuie să colaboreze și mai strâns”.
Cea mai spinoasă lacună de capacitate discutată în cadrul panelului constă în atacurile de precizie la distanță lungă.
Generalul Breuer a subliniat o abordare în trei etape – mai întâi bazarea pe capacitățile SUA, apoi achiziționarea de sisteme și, în final, construirea unei soluții europene – recunoscând în același timp incertitudinea din jurul primelor două etape. Criteriul crucial, a subliniat el, este disponibilitatea până la orizontul anului 2029: sistemele trebuie achiziționate “ori de câte ori sunt disponibile”, în funcție de ceea ce permite piața.
“Trebuie să stabilim transparența cu privire la liniile roșii ale obiectivelor noastre. Asta înseamnă că până în 2029 trebuie să fim onești cu noi înșine. După aceea, nu ne mai putem permite nicio întârziere. Dacă un anumit obiectiv este în pericol, trebuie să ne întrebăm cum să atenuăm amenințarea rezultată.”
“În ceea ce privește capacitățile Europei în atacurile de precizie la distanță lungă, este clar că în cadrul NATO și din perspectiva SUA avem nevoie de anumite capabilități aeriene și maritime în anumite condiții”, a subliniat generalul Grynkewich. “Armele cu rază lungă de acțiune ajută Alianța să stabilească o descurajare pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, atacurile de precizie cu rază lungă de acțiune trebuie completate de capacități cibernetice și spațiale. Pentru aceasta, cercetarea și dezvoltarea trebuie adaptate.”
“Lockheed Martin își mărește rapid capacitatea de producție industrială. Toate sistemele noastre trebuie să contribuie la permiterea atacurilor de precizie cu rază lungă de acțiune”, a asigurat Sanchez.
“Oricine este capabil să stăpânească datele va avea un avantaj decizional.”
Ambii generali au convergut asupra unui punct mai profund: crearea de rețele contează mai mult decât platformele individuale.
“Totul se rezumă la date”, a spus generalul Grynkewich. “Oricine este capabil să stăpânească datele, să le mute mai rapid, să aplice algoritmi mai eficienți, va avea un avantaj decizional.”
Cei doi reprezentanți ai industriei au reiterat apelul la standarde comune, iar generalul Breuer a avertizat împotriva amânării standardizării: “Nu o amânați, pentru că nu avem timp.”
În ceea ce privește forma viitoare a Alianței, generalul Grynkewich a prezentat o angajare americană mai ușoară ca un punct forte, mai degrabă decât ca o retragere.
Întrebat cum arată o alianță transatlantică dacă SUA s-ar angaja mai puţin, el a răspuns: “Pare mai puternică. Pare mai sustenabilă.” El a situat acest lucru în cadrul unui concept “NATO 3.0” care oferă Europei un rol mai puternic, mai echilibrat.
Întrebat despre un scenariu ipotetic în care Rusia ar ataca statele baltice, SACEUR a fost fără echivoc: “Absolut suntem gata să luptăm. Suntem gata să luptăm chiar din seara asta, cu toate cele 32 de națiuni.”
Generalul Breuer a adăugat: “Problema noastră nu este în cadrul Alianței. Problema noastră se află la Moscova și, prin urmare, trebuie să facem ceva împotriva acestui lucru.”
