Pandemia de nou coronavirus “nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente”, iar “a lăsa garda jos într-un astfel de moment ar fi o gravă eroare”, a declarat luni secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, care a mai atras atenţia că această perioadă a încurajat “actori statali şi non-statali” să îşi promoveze interesele şi să creeze mai multă discordie în rândul ţărilor libere.
“Pandemia nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente. A lăsa garda jos într-un astfel de moment, în care elemente de natură diferită se suprapun temporal, economic şi geopolitic, ar fi o gravă eroare”, a afirmat Geoană de la Bruxelles, într-o videoconferinţă cu jurnalişti din România.
NATO pune bazele unui pachet de măsuri politice și militare pentru a răspunde la întărirea substanțială a capacităților militare ale Rusiei, care folosește peninsula Crimeea ca “punte de proiecție”, a declarat luni secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, acesta subliniind că Alianța Nord-Atlantică nu intenționează să răspundă simetric cu ceea ce face Federația Rusă în vecinătatea spațiului de securitate euro-atlantic.
Vorbind de la Bruxelles în cadrul unei videoconferințe cu jurnaliștii români, Geoană a ținut să sublinieze că din această perspectivă “nu există riscuri iminente la adresa securităţii naţionale a României”. Secretarul general adjunct al NATO a abordat și chestiunea reducerii prezenței militare americane în Germania, un subiect care a produs ecouri în cadrul NATO, context în care a spus că România ar putea creşte prezenţa militară americană pe teritoriul ţării noastre, mai ales în contextul în care România și-a asumat prin intermediul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării că urmărește creșterea prezenței militare a SUA, iar Bucureștiul a lansat un amplu program de modernizare a Bazei Aeriene de la Mihail Kogălniceanu.
Din punct de vedere al modului în care Federația Rusă își întărește în mod substanțial capacitățile militare, în special prin prisma rachetelor de tip SSC-8 dar și a altor tipuri de armamente pe hyper-glide și pe hyper-sonic, folosirea Crimeei ca punte de proiecție de putere către Orientul Mijlociu și către Mediterană, aceste lucruri sunt de interes imediat pentru noi și pentru planificatorii noștri militari. NATO nu intenționează să răspundă identic, simetric cu ceea ce face Federația Rusă, dar în același timp gândim un pachet de măsuri politice, de măsuri economice, de măsuri militare, inclusiv o arhitectură de apărare actualizată care să ne permită să facem față provocărilor. Lucrurile sunt în derulare, planificatorii noștri militari lucrează în continuare. Vreau să vă spun pentru a asigura extrem de neechivoc opinia publică din România că riscuri la adresa securității naționale a României din punct de vedere al unor riscuri iminente nu există. Articolul 5 e sacrosanct și activ și cred că și pledoaria pe care România o face în mod credibil la nivelul Alianței și a statelor aliate pentru a avea o prezența mai robustă și o arhitectură cât mai coerentă de apărare și descurajare își produce roadele”, a declarat Mircea Geoană, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.
Geoană s-a referit astfel de “pachetul echilibrat de măsuri politice și militare” adoptat săptămâna trecută de miniștri apărării aliați ca răspuns la arsenalul nuclear pe care Rusia și-l consolidează. El a amintit astfel că “noua abordare de apărare şi descurajare în spaţiul euroatlantic este aprobată la nivel de principiu”, dar că “implementarea sa va dura ani de zile”.
În cadrul declarațiilor sale introductive, oficialul aliat a precizat că pandemia cu noul coronavirus “nu a eliminat, ci a amplificat riscurile de securitate deja existente”, iar ideea de “a lăsa garda jos într-un astfel de moment, în care elemente de natură diferită se suprapun temporal, economic și geopolitic ar fi o gravă eroare”. De altfel, Mircea Geoană a vorbit despre provocările pe care le reprezintă Rusia şi China pentru Alianţa Nord-Atlantică, arătând că NATO acționează defensiv și preventiv în raport cu provocările globale.
În schimb, Geoană a precizat că nu există semnale din partea vreunui stat membru al NATO cu privire la o potenţială nerespectare a angajamentului de a aloca 2% din PIB pentru Apărare şi şi-a exprimat speranţa că “în toamnă, când se fac bugetele pe anul următor, lucrurile vor rămâne în parametrii mari existenţi”.
Secretarul general adjunct al NATO a abordat și chestiunea reducerii prezenței militare americane în Germania, un subiect care a produs ecouri în cadrul NATO, context în care a spus că România ar putea creşte prezenţa militară americană pe teritoriul ţării noastre, însă a arătat că vom asista și la redislocare a forțelor americane și spre Asia.
“Un lucru este foarte clar. Efortul de raționalizare și de alocare în funcție de priorități a prezenței militare americane la nivel global este un lucru obiectiv. La fel de obiectiv este și realitatea din zona Mării Negre, unde militarizarea Crimeei și distribuția de noi echipamente militare din partea Federației Ruse creează probleme pentru tot ce înseamnă nu doar România, ci și flancul Sudic al Alianței. Nu este o chestiune care vine doar dinspre Est, ci afectează și Sudul Alianței. Fiecare stat este liber să discute de o manieră bilaterală cu Washingtonul. România are un parteneriat strategic extrem de robust și de vital cu Statele Unite și sunt convins că există discuții cu privire la întărirea acestui parteneriat.
Cred că este nevoie de a veni cu un set de argumente, care sunt foarte evidente. Pe de o parte, este legată de prezenţa agresivă şi prezenţa unei consolidări militare ofensive, pe care Federaţia Rusă o are în Marea Neagră şi dinspre Marea Neagră şi doi, aici, baza de la Kogălniceanu, este ideal plasată geografic şi strategic pentru aceste elemente expediţionale, că sunt convins că liderii noştri, militarii noştri, diplomaţii noştri ştiu foarte bine aceste argumente şi sunt convins că acum sau în perioadă următoare îşi vor folosi influenţa şi sofisticarea, pentru a putea să ne avansăm interesele ca ţară”, a spus Geoană, referitor la reducerea prezenței militare americane în Germania și dislocarea sa în alte zone din Europa.
“Președintele Poloniei va vizita Casa Albă în zilele următoare. Există intenția anunțată sau mai puțin anunțată pentru o redistribuire a prezenței militare americane în alte zone ale Europei. Deciziile acestea curg cu o anumită logică și cu un anumit calendar temporal. Nu e o decizie care să se ia într-o singură secundă. Este vorba de o analiză puțin mai mare. Evident, și elementele de natură electorală contează foarte mult, pentru că suntem țări democratice, iar acest lucru contează foarte mult. Ceea ce este foarte important este că angajamentul american față de securitatea Europei rămâne neștirbit. (…) O parte din aceste resurse umane vor fi redistribuite în Europa în alte zone și cred că este o decizie care va dura. Este parte dintr-un proces mai elaborat de luare a deciziei, inclusiv cu Congresul american, care are un cuvânt de spus cu privire la bugetarea în aceste chestiuni. În al doilea rând, este vorba de postura globală americană și modul în care redistribuirea acestor forțe se va face către alte teatre de operațiuni, în Asia probabil, sau, cum spun americanii, în zona Indo-Pacifică pentru că există o zonă între Oceanul Indian și Oceanul Pacific de mare interes pentru Statele Unite”, a completat acesta, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.
NATO și Uniunea Europeană nu sunt în căutarea unui nou adversar în ce privește China, însă ar fi “cel mai greșit lucru” ca statele membre ale celor două organizații să aibă o “divergență mult prea mare” privind relația lor cu China, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Jens Stoltenberg, într-o videoconferință cu jurnaliști români.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro despre semnalele contradictorii apărute prin afirmațiile Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, cu privire la relația UE-China, dar și despre rezultatele summitului dintre liderii UE și cei de la Beijing, Mircea Geoană a spus că “lucrurile sunt destul de clare”.
“Știți bine că acest summit UE-China era prevăzut să aibă loc la Leipzig. El a fost amânat din motive evidente legate de pandemie. Dacă citim cel puțin ce scrie Comisia Europeană, inclusiv echipele lui Josep Borrell, lucrurile sunt destul de clare. Se vorbește apăsat de faptul că China încearcă pe dezinformare, pe achiziții ostile de active de natură strategică, aeroportuare, tehnologie, proprietate intelectuală. Este clar că în clipa de față definirea Chinei ca un rival sistemic începe să capete contur. Ce înseamnă asta din punct de vedere al politicii unui stat UE sau stat NATO cu privire la 5G și companii chinezești sau companii europene sau altele în economia proprie, este o decizie la nivel național”, a afirmat secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice.
Mircea Geoană a subliniat, în context, că NATO și Uniunea Europeană nu trebuie să intre pe o cale a divergențelor în ce privește abordarea față de China, precizând că Alianța nu este în căutarea unui nou adversar, dar și că Occidentul trebuie să fie vigilent în fața provocărilor pe care ascensiunea Chinei le generează.
“Cred că suntem în faza în care acomodăm de fapt ascensiunea Chinei, care este un fenomen de anvergură globală, și este un lucru pe care îl spunem de fiecare dată și îl spunem și în discuțiile dintre NATO și UE. Până la urmă, cel mai greșit lucru ar fi ca între răspunsul pe care Statele Unite și aliații săi globali, inclusiv Quad-ul care s-a creat între SUA, India, Japonia și Australia, și ceea ce face Uniunea Europeană și ceea ce face Vestul democratic să existe o divergență mult prea mare. De aceea, cred că această conversație este o conversație care are sens. China este un actor global cu care trebuie să colaborăm pe anumite zone. Este evident că sunt bunuri comune de natură globală, în care o țară cu o populație atât de vastă și cu o economie importantă trebuie angrenată, dar pe de altă parte există elemente de competiție strategică, de competiție tehnologică, de asimetrie de tratament între modul în care au fost primite până recent investițiile chinezești în lumea vestică și modul în care investițiile occidentale sunt primite mai puțin bine pe piața chinezească. Este un proces de ajustare, este un proces de învățare, este un proces care și la noi la NATO este în plină derulare. Din punct de vedere al NATO, nu suntem în căutarea unui nou adversar, dar suntem vigilenți pentru că atunci când o țară capătă dimensiuni atât de robuste, automat sunt și invitații la colaborare, dar sunt și provocări care trebuie să fie avute în vedere. Și acest lucru îl facem de o manieră coerentă și la nivel de NATO și la nivel de UE”, a conchis Geoană.
Ascensiunea Chinei a fost tratată în premieră într-un document NATO în declarația finală a summitului aniversar de la Londra, din decembrie 2019, iar de atunci, Alianța Nord-Atlantică subliniază că “ascensiunea Chinei schimbă fundamental echilibrul global de putere, încălzește cursa pentru supremația economică și tehnologică, înmulțește amenințările pentru societățile deschise și libertățile individuale și sporește concurența asupra valorilor și modului nostru de viață”.
De asemenea, la începutul acestui an, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a atras atenția că Europa și Statele Unite se află în raza de acțiune a rachetelor Chinei.
În ce privește Uniunea Europeană, președinții Consiliului European și Comisiei Europene au afirmat luni, după summitul virtual UE-China, că Uniunea Europeană și China “nu împărtășesc aceleași valori, sisteme politice sau abordări privind multilateralismul”, subliniind rivalitatea sistemică dintre cele două, însă parteneriatul comun este unul “crucial” pentru apărarea valorilor și intereselor UE.
Coordonarea transatlantică în ce privește relațiile cu China a fost solicitată recent și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care și-a prezentat viziunea privind “NATO 2030” Acesta a nominalizat “ascensiunea Chinei” drept o provocare la adresa securității euro-atlantice și la care Alianța va trebui să se adapteze până în 2030, precizând că această ascensiune “schimbă fundamental echilibrul global de putere”.
Pe de altă parte, afirmațiile șefului diplomației europene, Josep Borrell, au creat polemici la nivelul dezbaterii strategice. Săptămâni trecute, după cea de-a zecea rundă de dialog strategic între Uniunea Europeană și China, acesta a spus că China este un rival sistemic al Uniunii Europene, însă că Beijingul nu reprezintă o amenințare la adresa păcii mondiale.
Anterior, la o reuniune virtuală a ambasadorilor germani care a avut loc la 25 mai, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a dat de înțeles că Europa ar putea fi nevoită să aleagă între China și Statele Unite ca principal aliat pe scena mondială pe fondul schimbărilor geopolitice. Înaltul Reprezentant al UE a revenit însă asupra acestor afirmații, precizând că Uniunea Europeană nu trebuie să aleagă între Statele Unite și China, însă are nevoie de “autonomie strategică” pentru a-și apăra interesele.
Nu în ultimul rând, un raport al administrației Trump, realizat ca parte a planului de implementare a Strategiei de Securitate Națională, reliefează că relațiile Statele Unite-China, o “competiție strategică pe termen lung” și salută poziția UE, care definește China drept un “rival sistemic”.
