Scriitorul și psihiatrul Ion Vianu a încetat din viață, joi, în Elveția, la vârsta de 90 de ani, a anunțat familia acestuia, prin vocea fostului ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu.
„Ion Vianu – 15.04.1934, București (România) – † 20.06.2024, Morges (Elveția)”, acesta a fost anunțul postat de Vlad Alexandrescu pe Facebook. Alexandrescu este nepotul lui Ion Vianu.
Născut la București în 1934, Ion Vianu a fost fiul marelui critic literar Tudor Vianu, potrivit descrierii de pe Wikipedia. A fost doctor în medicină al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (1960). Psihiatru, cadru universitar al Clinicii de Psihiatrie, București.
În 1977 a emigrat în Elveția, după ce s-a implicat în mișcarea de disidență a scriitorului Paul Goma, semnând apelul lansat de acesta.
A fost una dintre vocile care a vorbit la postul Europa Liberă despre tentativele de folosire a psihiatriei ca armă politică de către regimul comunist.
După Revoluție, a scris constant în revistele „22”, „Dilema Veche” sau în ziarul România liberă, scrie Hotnews. O mare parte dintre cărțile sale au fost publicate la Editura Polirom.
Publică, în genuri diverse: memorialistică (Amintiri în dialog – cu M. Călinescu –, Exercițiu de sinceritate, Între violență și compasiune. Amintirile unui psihiatru); romane: Caietele lui Ozias, Vasiliu, foi volante, Paramnezii, Necredinciosul, Amor intellectualis („roman autobiografic”), distins cu mai multe premii, printre care și „Cartea Anului” (2010), și Arhiva trădării și a mâniei. În domeniul eseisticii, publică: Blestem și Binecuvântare, Investigații mateine, Apropieri, Elegie pentru Mihai, Frumusețea va mântui lumea și alte eseuri.
