Şi după anunţata încheiere a manevrelor militare ruseşti la graniţa cu Ucraina, în zonă se află unităţi mlitare. Experţii avertizează: Moscova sporeşte presiunile şi primejdia unei escaladări militare nu a trecut, scrie Deutsche Welle.
Ce se întâmplă cu trupele ruseşti care au fost masate până la mijlocul lunii aprilie în apropierea graniţei cu Ucraina? S-au reîntors ele într-adevăr în cazărmi? Întrebarea rămâne deschisă, dar imaginea devine tot mai clară. Ştiri din Kiev, Washington şi Bruxelles dau de înţeles că Moscova nu se grăbeşte cu retragerea trupelor.
Mişcările de trupe au produs nelinişte la Kiev şi în alte capitale occidentale. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a estimat în timpul unei întâlniri avute joi la Kiev cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, că Rusia a masat de-a lungul graniţei ucrainene aproximativ 75.000 de militari. Cu o zi înainte, administraţia de la Washington estimase că e vorba de 80.000 de militari.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că Rusia a retras doar o mică parte din trupele sale şi “zeci de mii” de militari au rămas pe loc. El s-a referit, evident, la trupele ruseşti din Crimeea anexată şi din teritorii ruseşti aflate la nord şi est de Ucraina.
Nouă escaladare în Donbas
Trupele ruseşti au atins la mijlocul lunii aprilie cea mai mare concentrare din anul 2014 încoace. La Kiev s-a vorbit despre 90.000 – 100.000 de militari. Rusia a anunţat oficial că este vorba doar de o “verificare a capacităţii de luptă” pe întreg teritoriul, inclusiv Peninsula Crimeea.
Concentrarea trupelor în apropierea graniţei cu Ucraina a avut loc pe fundalul unei noi escaladări în Donbas, unde pierderile armatei ucrainene în războiul imobil cu separatiştii sprijiniţi de Rusia crescuseră dramatic. Şi acest element a făcut să sporească îngrijorarea privind o posibilă confruntare militară directă între Rusia şi Ucraina.
Situaţia a părut că începe să se detensioneze abia când ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat retragerea trupelor în garnizoane până la data de 1 mai. La sfârşitul lunii aprilie, şeful Marelui Stat Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, a avut o şedinţă de bilanţ în care a precizat pentru prima dată numărul mai exact al militarilor care au luat parte la “verificare”: mai bine de 300.000.
La graniţa cu Ucraina au fost concentrate trupe a trei divizii ale armatei precum şi două divizii de paraşutişti, pe lângă trupele care sunt oricum staţionate acolo.
În cursul şedinţei de la sfârşitul lunii aprilie, prezidate de şeful Marelui Stat Major, Gherasimov, s-a comunicat că majoritatea trupelor s-au întors deja în cazărmi şi că până pe 8 mai, cel târziu pe 12 mai, nu se va mai transporta decât tehnică de luptă. Dar există excepţii.
O parte din armele armatei a 41-a, care au fost mutate din Districtul Militar Central între altele în regiunea Voronej, urmează să rămână acolo până în septembrie, când va avea loc manevra ruso-belarusă “Vest 2021”. Despre ce arme este vorba nu se specifică.
Există în continuare primejdia unui război?
Jurnalistul şi expertul militar moscovit Pavel Felgenhauer a declarat pentru DW că Rusia a retras o parte din militarii dizlocaţi în Crimeea, dar o mare parte din trupele concentrate la nord de Ucraina au rămas probabil pe loc. Explicaţiile oferite de militari ruşi privind armele care sunt depozitate undeva în aşteptarea manevrei din septembrie, sunt “pentru cei care nu înţeleg nimic”, a spus Felgenhauer.
“Pentru a retrage trupele şi a lăsa armamentul greu pe loc ai nevoie de o cantitate dublă de arme din aceeaşi categorie”, a explicat expertul. “Aşa ceva nu-şi pot permite, din motive financiare, decât americanii. În rest nimeni”, a subliniat el. Rusia nu dispune decât de o mică rezervă de arme de acest gen, depozitate în Oseţia de Sud, o provincie separatistă georgiană.
Felgenhauer este încredinţat că primejdia unei confruntări militare de proporţii între Rusia şi Ucraina nu a dispărut. Dimpotrivă, “un mare război regional devine tot mai probabil pe zi ce trece.”
Continuarea pe www.securitynews.ro
